Utilizatorii care petrec mult timp pe rețelele sociale sunt mai predispuși să dea clic pe link-uri suspecte și să creadă informații false. Acesta este rezultatul unui nou studiu dedicat influenței dependenței de rețelele sociale asupra percepției știrilor false.

Studiul a arătat că persoanele care simt o mare nevoie de rețele sociale, suferă din cauza lipsei lor sau a căror dispoziție depinde foarte mult de activitatea lor, sunt mai predispuse să dea clic pe știri false. Datele au fost obținute în timpul unui experiment cu tineri.

„Utilizarea problematică a rețelelor sociale arată cât de dependentă este o persoană de acestea”, explică Dar Meshi, cercetător și coautor al articolului. O astfel de utilizare include preocuparea constantă pentru rețelele sociale, schimbările de dispoziție din cauza utilizării acestora, nevoia de like-uri și comentarii, conflicte în viața reală și sindromul de retragere.

Potrivit oamenilor de știință, un astfel de comportament crește probabilitatea de a crede știri false, de a interacționa cu postări de știri (atât reale, cât și false), precum și dorința de a da clic pe anumite știri false. Meshi sugerează că acest lucru poate fi legat de impulsivitate, care este adesea observată la persoanele cu utilizare problematică a rețelelor sociale.

189 de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 26 de ani au participat la experimentul online. Participanților li s-au arătat 20 de postări de știri care imitau un flux de rețele sociale, dintre care zece erau reale și zece erau exemple de știri false. Cercetătorii au evaluat judecățile participanților cu privire la postări, intențiile lor de a da clic, de a comenta, de a pune like-uri și de a partaja. De asemenea, a fost măsurată legătura lor generală problematică cu rețelele sociale.

Oamenii de știință consideră că acesta este primul studiu care analizează influența utilizării problematice a platformelor sociale asupra credinței în știri false și interacțiunii cu acestea. Instituțiile medicale nu recunosc utilizarea problematică a rețelelor sociale ca o tulburare clinică, dar Meshi vede o asemănare cu utilizarea substanțelor psihoactive și alte tulburări de dependență.

„Oamenii care prezintă o utilizare problematică a rețelelor sociale se pot simți rău dacă nu au acces la ele și chiar se pot întoarce la utilizarea lor după ce încearcă să renunțe”, descrie Meshi. Un astfel de comportament, spune el, este asociat cu pierderea locului de muncă, note proaste sau probleme de sănătate mintală.

Cercetătorii cred că cooperarea cu platforme tehnologice mari, cum ar fi Meta sau Google, ar putea ajuta acest public. De exemplu, ar fi posibil să identificăm persoanele care prezintă o utilizare problematică a rețelelor sociale și să le adaptăm experiența pentru a reduce răspândirea și impactul știrilor false. „Acest lucru poate fi realizat în diferite moduri”, notează Meshi. „Platformele ar putea permite persoanelor care sunt în terapie pentru utilizarea excesivă a rețelelor sociale să aleagă un alt tip de algoritm”, explică el.