Fluxul de imigranți care ajunge pe Insulele Baleare — în special în Mallorca, Ibiza și Formentera — a crescut exponențial în ultimii doi ani, ajungând să reprezinte 20% din totalul sosirilor pe mare în Spania. Această creștere a scos la iveală deficiențe critice în sistemul de gestionare a migrației din arhipelag, conform unui raport recent publicat de organizațiile Irídia și Novact.

Studiul critică incapacitatea administrațiilor spaniole de a răspunde corespunzător nevoilor imigranților. O problemă majoră este accesul la azil: sistemul face extrem de dificilă depunerea cererilor de protecție internațională pentru nou-veniți, mulți dintre ei fiind din Somalia, o țară în conflict cu o rată de recunoaștere a azilului de peste 98%. Majoritatea acestor persoane sunt transferate rapid din centrele poliției (CATE) direct pe feriboturi către Barcelona sau Valencia.

Rută periculoasă și profilul schimbat al migranților

Așa-numita "rută Levante" a devenit tot mai periculoasă. De la începutul anului 2025, pe coastele Insulelor Baleare au fost găsite 21 de cadavre. În ciuda pericolului, numărul sosirilor a crescut de la 2.717 persoane anul trecut la 4.852 până în august 2025. Profilul migranților s-a schimbat dramatic: dacă înainte erau preponderent algerieni și marocani, acum aproape jumătate (1.190) sunt somalezi, persoane care fug de război și care au nevoie urgentă de protecție.

Cercetătorii denunță faptul că, în Baleare, nu există mecanisme sau resurse adecvate pentru a identifica persoanele care necesită protecție internațională. O dovadă a acestei lipse este răspunsul Ministerului de Interne, care a indicat că în sediile Poliției din Mallorca nu a fost înregistrată nicio cerere de azil. Acest lucru sugerează, potrivit autorilor raportului, că sistemul însuși blochează posibilitatea de a solicita azil.

Practici inumane și absența asistenței

Lipsa unui protocol clar de salvare și debarcare (spre deosebire de Insulele Canare) duce la haos logistic. Raportul descrie o practică îngrijorătoare: la sosire, pentru identificare, se scrie pe pielea imigranților un număr "cu cretă sau marker care nu se șterge". Această metodă este criticată ca fiind o "încălcare a integrității morale a persoanelor".

De asemenea, imigranții, adesea încă uzi după traversarea pe mare, sunt duși la sediile poliției fără a primi în prealabil asistență medicală sau psihologică. Crucea Roșie, deși responsabilă de prima asistență umanitară, nu este prezentă de obicei în momentul debarcării, ci doar în centrele de detenție temporară (CATE).

Închisoarea militară ca centru de primire

Principalul CATE din Mallorca este o fostă cazarmă militară, Son Tous. Raportul o descrie ca fiind "absolut deficitară" și "puțin mai mult decât o celulă", cu saltele direct pe podea, fără mobilier și fără spații adecvate pentru separarea pe sexe sau pentru familii. Interviurile pentru detectarea vulnerabilităților sunt realizate în grabă, în doar cinci minute, fără niciun fel de confidențialitate și de către personal care nu este întotdeauna specializat.

Victòria Avellà, responsabilă de urgențe a Crucii Roșii din Baleare, a apărat poziția organizației, explicând că personalul este format din voluntari și că ei intervin acolo unde le indică Poliția sau Garda Civilă, din cauza faptului că CATE nu a putut fi amplasat direct în port, ca în alte regiuni.