Eșecul referendumului popular inițiat de președintele Columbiei, Gustavo Petro, a marcat un nou capitol în politica țării. Reacțiile și acțiunile președintelui indică o strategie de consolidare a puterii și mobilizare a susținătorilor.

Respingerea referendumului de către Senat a reprezentat o lovitură majoră pentru Petro. Cu toate acestea, președintele interpretează rezultatul nu ca pe o înfrângere, ci ca pe o oportunitate de a-și regrupa forțele. El acuză Congresul de ilegitimitate și folosește un limbaj dur împotriva opoziției, ceea ce atrage critici din partea cercurilor politice.

Ca răspuns la eșec, Petro îndeamnă susținătorii săi să organizeze „adunări populare” și „adunări de cartier”, unde se va discuta despre posibilitatea unei greve naționale. În plus, președintele intenționează să reapună întrebările referendumului în Senat, adăugând un punct privind reducerea prețurilor medicamentelor.

Analiza politică sugerează că radicalizarea retoricii președintelui va complica procesul de luare a deciziilor în Senat. Opoziția, la rândul său, răspunde la retorica agresivă a administrației, ceea ce creează tensiuni în țară. Se menționează, de asemenea, un scandal de corupție în care sunt implicați foști șefi ai ambelor camere ale Congresului.

Concluzia principală este că nici opoziția nu a reușit să formeze o majoritate stabilă, nici guvernul nu s-a confruntat cu blocarea sistematică a inițiativelor sale. Petro va folosi probabil nemulțumirea alegătorilor săi, apelând la acțiuni de stradă și la radicalizare suplimentară. Se așteaptă ca campania electorală să fi început deja, iar guvernul are un avantaj, bazându-se pe sprijinul a aproximativ 35% din populație.

În această situație, este important să se mențină stabilitatea instituțională, respectând deciziile Congresului și ale altor organe de stat. Este inacceptabil să înlocuim deciziile lor cu decizii luate la adunările organizate de guvern. Dezinstiutionalizarea ar fi cel mai rău scenariu de evenimente într-o situație politică deja dificilă.