Din 2014, datoria externă a Egiptului s-a triplat, ajungând la aproape 153 de miliarde de dolari. Megaproyectele, precum noua capitală și extinderea Canalului Suez, sunt finanțate prin împrumuturi, ceea ce duce la deteriorarea vieții cetățenilor.

În suburbiile Cairo, nu departe de aeroport, se ridică un nod de transport care conectează metroul, trenul ușor și autobuzele - cel mai mare din Orientul Mijlociu. Pe pereții săi sunt portretele președintelui egiptean Abdel Fattah al-Sisi și ale liderului francez Emmanuel Macron, o amintire a vizitei liderului francez care a finanțat o parte din construcție.

Această infrastructură face parte dintr-un plan la scară largă de construire a unei noi capitale, care ar trebui să devină un simbol al „noii republici” imaginată de al-Sisi. Cu toate acestea, în ciuda proiectelor ambițioase, cum ar fi cel mai înalt turn din Africa și cea mai mare operă din regiune, aproape nimeni nu locuiește în oraș.

Finanțarea acestor proiecte se realizează pe seama poverii datoriei. Datoria externă a Egiptului a crescut de la 46 de miliarde de dolari în 2014 la aproape 153 de miliarde de dolari în iunie 2024. O parte semnificativă din aceste fonduri provine de la instituții financiare internaționale, cum ar fi Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială, precum și de la țări precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și China.

Aceste fonduri nu sunt alocate nevoilor sociale sau dezvoltării economiei, ci acoperirii deficitelor bugetare, finanțării proiectelor de infrastructură, menținerii cursului de schimb al monedei naționale și achiziției de arme. Criticii notează că cheltuielile pentru megaproyecte pun în pericol sfere sociale precum educația și sănătatea.

În condițiile crizei datoriilor, guvernul recurge la măsuri de austeritate: devalorizarea monedei, reducerea subvențiilor și majorarea impozitelor. În același timp, se reduce finanțarea pentru educație și sănătate. Ca urmare, cetățenii sunt obligați să plătească pentru deteriorarea calității serviciilor. Multe familii sunt forțate să reducă cheltuielile pentru alimente, educație și sănătate.

La sfârșitul anului 2023, Egiptul a semnat un acord cu China privind schimbul de datorii cu proiecte viitoare de dezvoltare. China, cel mai mare creditor din lume, urmărește să-și consolideze influența în regiune, folosind politica datoriilor. Egiptul, la rândul său, speră să atragă investiții și tehnologie chineze. China este interesată de Egipt ca o țară stabilă, care controlează Canalul Suez, o arteră cheie a comerțului mondial.

Experții își exprimă îngrijorarea cu privire la povara datoriilor Egiptului și impactul acesteia asupra populației. Reducerea finanțării programelor sociale, creșterea prețurilor și scăderea veniturilor duc la deteriorarea vieții cetățenilor. Mulți egipteni se confruntă cu dificultăți economice grave, care sunt exacerbate de politica de austeritate și prioritatea de a plăti datoriile.