Cazul uigurilor deportați în China din Thailanda

Într-o lume în care deportările de imigranți fără garanții legale din Statele Unite sunt deja o știre cotidiană, cazul celor 40 de uiguri returnați din Thailanda în China a trecut în mare măsură neobservat. Repatrierea forțată a fost efectuată în secret de Thailanda înainte de zori, pe 27 februarie, sfidând apelurile de alertă ale experților în drepturile omului de la Națiunile Unite, care asigurau că riscă să sufere tortură, rele tratamente și daune ireparabile dacă sunt returnați în regiunea chineză Xinjiang, de unde proveneau. China și Thailanda au apărat legalitatea procedurii.

Într-o încercare de a conferi transparență, săptămâna aceasta, o delegație thailandeză de nivel înalt, condusă de viceprim-ministrul Phumtham Wechachai și ministrul Justiției, Taweee Sodswong, se află în Xinjiang, invitată de guvernul chinez pentru a evalua situația celor deportați. Emigranții făceau parte dintr-un grup care a fugit din China în 2014 și au fost reținuți în Thailanda de peste 11 ani. Returnarea lor forțată a fost condamnată imediat, printre alții, de mai multe agenții ale ONU, Statele Unite și Parlamentul European, pe lângă diverse ONG-uri. Cazul reflectă, de asemenea, apropierea actuală dintre Beijing și Bangkok, un aliat tradițional al Washingtonului în regiune.

Atât Canada, cât și Statele Unite oferiseră găzduirea uigurilor, dar Thailanda nu a făcut-o de teama de a supăra China, conform agenției Reuters, citând anonim oficiali americani și surse diplomatice. Delegația thailandeză a confirmat că cel puțin patru dintre cei returnați se simt bine, după ce s-au întâlnit cu ei, conform ziarului thailandez The Nation. Acest mediu relatează vizita la orașul Kashi, unde unul dintre uiguri a invitat delegația să intre în casa sa și a relatat că înainte de a se întoarce se temea să fie arestat, „dar când a ajuns în China s-a simțit în siguranță și și-a exprimat recunoștința față de guvernul chinez”.

Înainte de întoarcere, mai mulți dintre cei reținuți au intrat în greva foamei de teama de a fi returnați. „Diplomați și activiști fac presiuni pentru efectuarea unei supravegheri independente — de exemplu, permisiunea de a permite Comitetului Internațional al Crucii Roșii să-i viziteze —, dar deocamdată nu există indicii că China ar permite acest lucru”, comentează o sursă diplomatică europeană cu sediul la Beijing. Până în prezent, guvernul chinez nu a oferit detalii despre situația lor, despre care a informat doar în mod generic: „După întoarcerea acestor persoane în China și respectarea procedurilor legale relevante, China a dispus întoarcerea lor acasă și reunificarea familială. Aceasta este cea mai bună protecție pentru drepturile lor omului”, indica la începutul lunii martie ambasada Republicii Populare în Thailanda într-un comunicat colectat de Serviciul de Știri din China.

Xinjiang, situată în extremitatea vestică a Chinei, este o regiune autonomă străbătută de un conflict etnic. Un raport al ONU din 2022 asigura că Beijingul ar fi putut comite acolo crime împotriva umanității împotriva uigurilor și a altor minorități etnice musulmane prin aplicarea unor politici care au implicat arestări arbitrare masive și alte abuzuri grave, cum ar fi munca forțată. Autoritățile chineze răspund, în schimb, că implementează cu succes o politică antiterroristă și consideră aceste acuzații parte a unei campanii orchestrate de Occident pentru a-și controla dezvoltarea.

Cei returnați făceau parte dintr-un grup de aproximativ 300 de refugiați uiguri care au fugit din Xinjiang în 2014 și care au fost reținuți în Thailanda, de unde sperau să-și continue drumul spre Turcia. Unii au ajuns să fie trimiși în Turcia, iar alții au fost returnați în China, în timp ce acești 40 au rămas sub custodia thailandeză. China a limitat cazul la eforturile „de a combate în comun traficul de ființe umane și alte infracțiuni transfrontaliere”, conform declarației lui Lin Jian, purtătorul de cuvânt chinez de externe, la o audiență de rutină în care a atacat plângerile altor țări. „Ne opunem ferm încercărilor de a folosi drepturile omului ca pretext pentru a interfera în afacerile interne ale Chinei și de a folosi problemele legate de Xinjiang pentru a perturba cooperarea polițienească normală între țări”. Statele Unite au condamnat returnarea forțată în China, „unde nu au garanții procedurale și unde uigurii au suferit persecuție, muncă forțată și tortură”.

Episodul poate fi citit atât ca un semn al momentului cald prin care trec relațiile dintre China și Thailanda, cât și ca o reajustare a geopoliticii după întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă. Returarea a avut loc la scurt timp după vizita în Beijing a premierului thailandez, Paetongtarn Shinawatra, la începutul lunii februarie, și, de asemenea, anul acesta, este așteptată și vizita regilor Thailandei. „Faptul de a percepe Statele Unite mai îndepărtate atât din punct de vedere geopolitic, cât și din interes activ pentru drepturile omului a avut un rol central în decizia Thailandei”, interpretează sursa diplomatică europeană citată.