Familia unui pescar columbian, ucis într-un bombardament american în Caraibe, depune plângere împotriva SUA la CIDH

Familia unui pescar columbian, ucis într-un bombardament american în Caraibe, depune plângere împotriva SUA la CIDH

În câteva cuvinte

Familia unui pescar columbian, ucis în timpul unei operațiuni militare americane în Caraibe, a depus o plângere formală împotriva Statelor Unite la Comisia Interamericană a Drepturilor Omului, acuzând încălcări ale drepturilor omului. Acesta este primul astfel de caz adus în fața unui organism internațional, pe fondul unei campanii militare americane care a provocat moartea a peste 80 de persoane.


Familia pescarului columbian Alejandro Carranza, identificat de președintele Gustavo Petro, a depus o plângere oficială împotriva Statelor Unite la Comisia Interamericană a Drepturilor Omului (CIDH). Această acțiune reprezintă prima reclamație formală împotriva Washingtonului în fața unui organism internațional, ca urmare a campaniei militare ordonate de fostul președinte Donald Trump în septembrie, campanie în care se estimează că peste 80 de persoane și-au pierdut viața.

Documentul de petiție, obținut de publicații de presă, este susținut de Daniel Kovalik, un avocat specializat în drepturile omului, care a reprezentat președintele Petro în diverse cazuri internaționale. Petiția detaliază circumstanțele morții lui Carranza: în largul coastelor Columbiei, în Marea Caraibilor, armata Statelor Unite a bombardat ambarcațiunea pe care naviga Alejandro Andrés Carranza Medina. Acesta a decedat în urma atacului. Carranza era un pescar și cetățean columbian care a plecat la muncă și nu s-a mai întors acasă.

Plângerea vizează în mod direct pe Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, considerat responsabil pentru ordonarea bombardamentelor asupra ambarcațiunilor precum cea a lui Alejandro Carranza Medina și pentru decesul persoanelor aflate la bord. Conform presei americane, Hegseth ar fi emis ordine pentru atacarea echipajelor de pe ambarcațiuni suspecte, chiar și fără o confirmare a legăturilor acestora cu traficul de droguri. Documentul menționează, de asemenea, că fostul președinte Trump ar fi ratificat conduita secretarului Hegseth.

„Prin această execuție extrajudiciară, Statele Unite au încălcat Declarația Americană a Drepturilor și Datoriilor Omului”, se arată în petiția semnată de Katerine Hernández Bernal, soția lui Carranza. Familia acuză Statele Unite de încălcarea drepturilor la viață, la egalitate în fața legii, la recunoașterea personalității juridice, la un proces echitabil și la un proces legal corect. Există și un martor al evenimentelor, un lider al unei asociații de pescari din Santa Marta, care a solicitat să rămână anonim din cauza „amenințărilor paramilitare”.

La sfârșitul lunii octombrie, președintele columbian Petro a denunțat al doilea atac al Washingtonului în Marea Caraibilor (din 15 septembrie), care a vizat un pescar columbian și a avut loc, probabil, în apele naționale. Petro a subliniat atunci că Alejandro Carranza, în vârstă de 42 de ani, nu avea nicio legătură cu traficul de droguri. Pe de altă parte, Donald Trump a declarat că în acea operațiune au murit trei „narco-teroriști venezueleni” care ar fi transportat narcotice ilegale către Statele Unite.

Organizația Națiunilor Unite și diverse organizații pentru drepturile omului, precum Human Rights Watch și Amnesty International, au calificat bombardamentele împotriva presupuselor ambarcațiuni de droguri drept „execuții extrajudiciare”. Campania militară, denumită „Lancea Sudului”, a început cu atacuri în Marea Caraibilor și s-a extins ulterior în Oceanul Pacific, o rută comună pentru traficul de droguri. Peste 80 de persoane au murit, iar doar doi supraviețuitori au fost identificați: un venezuelean și un ecuadorian, care navigau într-un presupus submarin de droguri când acesta a fost atacat. Ambii au fost eliberați în țările lor, nefiind dovedite infracțiuni împotriva lor.

CIDH, cu sediul la Washington, este un organism al Organizației Statelor Americane (OSA) care are rolul de a promova și proteja drepturile omului în continent. Dacă entitatea constată că unul dintre cele 35 de state membre este responsabil de încălcarea drepturilor omului, emite un raport care poate include recomandări, reparații sau sancțiuni împotriva responsabililor și poate impulsiona modificări legislative. În lipsa unei soluții amiabile, cazurile pot fi înaintate Curții Interamericane a Drepturilor Omului, ale cărei hotărâri au efecte obligatorii. SUA este unul dintre statele fondatoare ale OSA.

Про автора

Cristina este specializată în știri din domeniul sănătății din Spania, ea oferă informații precise și actualizate despre evenimentele medicale.