În prezent, situația din Fâșia Gaza este marcată de o criză umanitară extrem de gravă. Potrivit organizațiilor internaționale, aproximativ 2,1 milioane de palestinieni care trăiesc în această regiune mică se află în pragul foametei. Strategia guvernului israelian, conform unor experți, vizează crearea unor condiții de viață imposibile pentru populația palestiniană.

Acțiunile militare din Gaza au dus la pierderi economice colosale. Conform datelor din publicațiile economice israeliene, costul conflictului la sfârșitul anului 2024 a depășit 67,57 miliarde de dolari SUA. Bombardamentele masive, comparabile cu distrugerile din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au dus la distrugerea infrastructurii și a locuințelor.

Experții notează că foametea poate fi un instrument de presiune politică. Raportul privind criza alimentară globală din mai 2024 arată că peste 295 de milioane de persoane din 53 de țări s-au confruntat cu o lipsă acută de alimente, cu 14 milioane mai mult decât în anul precedent. Comunitatea mondială nu atinge Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU, care prevăd eradicarea foametei până în 2030.

Potrivit Institutului de Cercetare Socială Tricontinental, cauzele crizei alimentare sunt multiple, dar nu există o lipsă de produse alimentare. Producția mondială de alimente asigură hrana pentru 11 miliarde de oameni, ceea ce depășește considerabil populația planetei. Principala problemă este inegalitatea.

Dezastrul economic este însoțit de o deteriorare a situației drepturilor omului. Curtea Internațională de Justiție a ONU în mai 2024 a cerut Israelului să oprească acțiunile militare din Gaza, iar Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pentru prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și liderul Hamas. Cu toate acestea, reacția comunității internaționale, în special a Uniunii Europene, rămâne insuficientă, ceea ce provoacă îngrijorare cu privire la protecția drepturilor omului și a dreptului internațional.