În câteva cuvinte
În Fâșia Gaza au avut loc proteste rare împotriva Hamas, participanții cerând încetarea războiului și soluții la criza umanitară. Premierul israelian Netanyahu a amenințat cu extinderea ocupației dacă ostaticii nu sunt eliberați. Hamas a ignorat protestele, acuzând Israelul că pune în pericol viața ostaticilor prin bombardamente. Negocierile privind un nou armistițiu și eliberarea ostaticilor continuă, deși perspectivele de pace pe termen scurt sunt sumbre.
Într-o rară manifestare publică de dezacord cu Hamas şi pentru prima dată în conflictul actual, câteva sute de palestinieni au scandat marţi lozinci împotriva grupării islamiste în timpul mai multor marşuri în Gaza. Deocamdată, nu este vorba atât de greutatea cantitativă a protestelor într-un teritoriu cu 2,3 milioane de locuitori, cât de greutatea calitativă a celor care au ieşit în stradă. Câteva ore mai târziu, gruparea islamistă a lansat din nou rachete — fără a provoca victime sau pagube — asupra teritoriului israelian.
Urmând avertismentele anterioare ale ministrului său al Apărării, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a cerut miercuri Hamas să elibereze ostaticii pe care îi mai deţine, altfel vor ocupa zilnic tot mai mult teritoriu din Fâşie, în mijlocul escaladării actuale. Pe fondul problemei captivilor, Ron Dermer, negociatorul şef israelian şi mâna dreaptă a lui Netanyahu, s-a întâlnit în ultimele ore la Washington cu reprezentantul administraţiei americane pentru conflict, Steve Witkoff.
Guvernul Hamas, care conduce enclava de aproape două decenii, şi braţul său armat, care a declanşat războiul actual prin masacrul din Israel a aproximativ 1.200 de persoane şi răpirea a 250 la 7 octombrie 2023, nu sunt obişnuiţi cu manifestaţiile de opoziţie. Aceste prime voci critice apar, în mijlocul exasperării, după un an şi jumătate de conflict feroce, cu 50.183 de morţi în Fâşie, cea mai gravă criză umanitară din istorie şi după ruperea, săptămâna trecută, a armistiţiului de două luni ordonat de Netanyahu. Cu peste 700 de morţi în aceste zile şi cu guvernul statului evreu crescând presiunea, speranţele de pace pe termen scurt s-au năruit.
Localitatea nordică Beit Lahia, una dintre principalele ţinte ale noii escaladări a armatei israeliene şi una dintre cele mai devastate zone de bombardamente, a fost scena unui marş la care au participat, conform imaginilor primite de acolo, câteva sute de persoane. Scopul era de a cere sfârşitul războiului — exista chiar şi un steag alb — şi de a pune capăt crizei umanitare. Dar printre lozinci au apărut unele împotriva mişcării islamiste, conform verificărilor făcute de agenţia Reuters şi confirmate de reporteri locali. „Afară, afară, afară Hamas” sau „Hamas, terorist”, se auzea în timp ce participanţii înaintau printre clădirile distruse. Unele mass-media şi reţele sociale raportează acte similare în tabăra de refugiaţi Yabalia şi Beit Hanoun (nord) şi în localitatea Khan Yunis (sud). Există chiar videoclipuri în care manifestanţii cer prezenţa canalului qatarez Al Jazeera pentru a relata despre proteste, strigând numele unora dintre cei mai cunoscuţi reporteri ai postului din Gaza.
Pe plan intern, Autoritatea Naţională Palestiniană (ANP), dominată de forţe laice şi rivală a Hamas, nu a ratat ocazia de a relata despre aceste proteste, pe care le califică drept „masive”, iniţial îndreptate împotriva războiului şi a condiţiilor dure de viaţă din Gaza, conform agenţiei oficiale Wafa. În diverse ştiri, a oferit platformă politicienilor sau scriitorilor aliniaţi cu tezele oficiale din Ramallah, capitala administrativă a Cisiordaniei. O sursă familiarizată cu rivalitatea dintre Hamas şi ANP consideră că agenţi ai celei de-a doua entităţi au impulsionat scandările împotriva mişcării islamiste în aceste marşuri din Fâşie şi avertizează asupra posibilităţii ca aceste proteste să se extindă în Cisiordania.
Purtătorul de cuvânt al Fatah în Gaza, formaţiunea majoritară a ANP, Munther Hayek, cere Hamas să „asculte vocea poporului nostru şi să se retragă de pe scena guvernamentală”, conform unui interviu acordat postului The Voice of Palestine şi preluat de Wafa. În declaraţiile sale, el cere grupării islamiste să cedeze locul ANP, prezidată de Mahmoud Abbas (Fatah). „Prezenţa Hamas a devenit periculoasă pentru cauza palestiniană” şi „trebuie să asculte toate vocile”, referindu-se la proteste.
Fără participare locală
Hamas, pe de altă parte, nu pare să fie afectată. „Rezistenţa face tot posibilul pentru a menţine în viaţă prizonierii (referindu-se la ostatici) ocupaţiei, dar bombardamentele nediscriminatorii ale sioniştilor le pun viaţa în pericol”, se arată într-un comunicat al mişcării, care nu a menţionat protestele împotriva sa. „Netanyahu minte familiile prizonierilor când afirmă că acţiunea militară le poate reda viaţa”, adaugă textul.
Dacă există un punct comun între majoritatea comunităţii internaţionale, Israel şi principalul său aliat, Statele Unite, acesta este că Hamas nu are loc în autoritatea care va conduce Gaza după război. Liderii grupării islamiste au lăsat deja să se înţeleagă că sunt dispuşi să renunţe la putere. Dar Netanyahu şi cabinetul său nu doresc nici ca Autoritatea Naţională Palestiniană să facă parte, închizând astfel uşa participării locale în acea autoritate rezultată, despre care, deocamdată, nu se ştie nimic. Din partea ţărilor arabe, s-a propus un guvern de tehnocraţi cu participarea ţărilor străine.
Între timp, statul evreu câştigă timp extinzând reocuparea cu trupele sale a teritoriului în zone pe care le-a abandonat în timpul armistiţiului şi ridicând tonul ameninţărilor sale. „Cu cât Hamas persistă mai mult în refuzul său de a elibera ostaticii noştri, cu atât presiunea împotriva lor va fi mai mare. Şi avertizez Hamas: asta include ocuparea teritoriului şi alte lucruri pe care nu le voi detalia aici”, a declarat Netanyahu miercuri în Parlament, în timp ce unele familii ale celor răpiţi îi întorceau spatele în semn de protest. Aceeaşi ameninţare de anexare a enclavei a fost lansată cu zile în urmă de ministrul său al Apărării, Israel Katz, referindu-se la cei 59 de ostatici care se află încă în Gaza, mai mult de jumătate consideraţi deja morţi.
În timpul celor două luni de încetare a focului, care a intrat în vigoare la 19 ianuarie şi a fost spulberată la 18 martie, au avut loc mai multe schimburi de ostatici contra prizonieri palestinieni, aşa cum ambele părţi au convenit anterior. Acest proces s-a întrerupt când, înainte de reluarea bombardamentelor, Netanyahu a blocat trecerea la a doua etapă a armistiţiului, de şase săptămâni, la fel ca prima, care prevedea întoarcerea acasă a tuturor captivilor, retragerea definitivă a trupelor sale şi sfârşitul războiului. Mai ales acest ultim punct nu era acceptat de partenerii săi de coaliţie. Între respectarea acordului cu Hamas şi ţările mediatoare (Qatar, Egipt şi Statele Unite) şi asigurarea guvernului care îl menţine ca prim-ministru, a optat pentru a doua variantă. Desigur, cu aprobarea noii administraţii de la Washington. În orice caz, negocierile nu au fost considerate rupte, iar Hamas insistă că îşi menţine angajamentul faţă de foaia de parcurs a celor trei faze care se încheiau cu deschiderea procesului de reconstrucţie a Gazei.
Egiptul a pus pe masă o propunere acceptată de Hamas, dar nu şi de Israel, şi pe care Dermer şi Witkoff ar fi putut să o abordeze în întâlnirea lor. Se încearcă reluarea parcursului foii de parcurs şi a celei de-a doua faze a încetării focului cu eliberarea a cinci ostatici pe săptămână în schimbul încetării bombardamentelor, sosirii ajutorului umanitar şi retragerii treptate a trupelor de ocupaţie din Fâşie, detaliază radioul militar israelian.
