Conform unui nou studiu, microîntreprinderile din Chile au un număr semnificativ mai mic de angajați care confirmă existența protocoalelor de prevenire a hărțuirii la locul de muncă, comparativ cu companiile mari. Datele arată că doar 45,2% dintre angajații microîntreprinderilor afirmă că au implementat astfel de protocoale, în timp ce, în rândul angajaților companiilor mari, acest indicator ajunge la 91,2%.

Studiul, realizat de Centrul UC pentru Studii și Sondaje Longitudinale, împreună cu Asociația Chiliană de Siguranță (ACHS), a fost prezentat marți. Acesta este primul studiu care a chestionat angajații cu privire la aplicarea Legii Karin, care vizează prevenirea și sancționarea hărțuirii la locul de muncă, a hărțuirii sexuale și a violenței la locul de muncă, de la intrarea în vigoare a acesteia în august 2024.

Economistul David Bravo, directorul Centrului UC pentru Studii și Sondaje Longitudinale, a remarcat că, în ciuda caracterului pozitiv al legii, punerea sa în aplicare s-a confruntat cu dificultăți, ca și în cazul altor legi.

Conform sondajului, 51,9% dintre angajații microîntreprinderilor au primit informații despre lege în ultimele 12 luni, comparativ cu 85,4% în companiile mari. Bravo a subliniat, de asemenea, problema atunci când reglementările sunt elaborate ținând cont de companiile mari, în ciuda faptului că micile și microîntreprinderile reprezintă cea mai mare parte a afacerilor din țară. Implementarea anumitor norme poate fi costisitoare pentru astfel de întreprinderi.

Sociologul Isabel Contrucci, director de studii la Achs, explică faptul că companiile mici au, de regulă, mai puțini angajați și o structură mai puțin formală, cu acces limitat la resurse tehnice și departamente specializate, cum ar fi resursele umane. Acest lucru poate explica dificultățile cu care se confruntă IMM-urile în implementarea protocoalelor formale, chiar dacă acestea există, dar nu sunt aduse la cunoștința angajaților.

Studiul notează, de asemenea, că doar 14,7% dintre respondenți au raportat conflicte la locul de muncă în ultimele 12 luni, în timp ce 85,3% nu s-au confruntat cu aceasta. O minoritate a fost, de asemenea, supusă glumelor neplăcute (8,5%), hărțuirii prin e-mail, mesaje text sau pe rețelele de socializare (3,2%), violenței fizice (0,9%), bullying (4,5%) și s-au simțit intimidați, criticați pe nedrept sau ridiculizați (7,2%).

Experții notează că expunerea la comportament ofensator este mai mare în rândul lucrătorilor sub 25 de ani și în grupul de vârstă 35-44 de ani, precum și în rândul celor care au o educație secundară incompletă sau inferioară. O astfel de expunere crește odată cu dimensiunea companiei și afectează cel mai mult pe cei care au probleme cu datoriile.