Rădăcina problemelor legate de migrație nu se află în cei care sosesc, ci în condițiile de muncă pentru toată lumea – aceasta a fost ideea centrală a unei discuții recente la care au participat cunoscuta scriitoare Najat El Hachmi și sociologul Hein de Haas, autorul unui studiu amplu despre migrație. Dezbaterea a avut loc la Barcelona, în cadrul unui forum economic major, unde s-au reunit politicieni, economiști și lideri de afaceri.

Hein de Haas, bazându-se pe cercetările sale, inclusiv pe discuții cu tineri din Senegal care își propun să ajungă în Europa, a subliniat că cei care folosesc rute periculoase (cum ar fi cea către Insulele Canare) reprezintă o minoritate a fluxului migrator. Majoritatea oamenilor călătoresc legal dintr-o țară în alta. Însă, dacă nu reușesc să obțină documentația necesară pentru a traversa frontierele în mod legal, aceștia caută alternative, considerând rutele ilegale o „scurtătură”.

Sociologul a remarcat că migranții, odată ajunși în Europa, lucrează și trimit remitențe în țările de origine, ceea ce îmbunătățește calitatea vieții în comunitățile lor. Această dinamică este aproape imposibil de oprit. El a argumentat că, deși frecventa nemulțumire față de migrație a fost însoțită de apeluri repetate pentru o imigrație mai redusă, mai controlată sau selectivă, este evident că măsurile represive la frontiere nu au atins aceste obiective și chiar au agravat problemele, deoarece nu s-au bazat pe o înțelegere a modului în care migrația funcționează cu adevărat.

De Haas este convins că lipsa de înțelegere se datorează, fundamental, faptului că pe piețele noastre de muncă se continuă să se faciliteze exploatarea migranților prin muncă prost plătită. „Când aud politicieni lamentându-se de scufundarea unei ambarcațiuni cu migranți, văd lacrimi de crocodil, – a declarat el. – Traficul de persoane, până la urmă, nu este cauza imigrației ilegale, ci consecința faptului că se permite migranților să facă o muncă prost plătită”. În opinia sa, nu putem avea o dezbatere serioasă despre imigrație dacă nu avem o dezbatere despre piața muncii și despre cine va avea grijă de persoanele în vârstă și cum ne vom organiza economiile.

Najat El Hachmi a adăugat că noii europeni, așa cum i-a numit pe migranți, au văzut în continent nu doar o speranță economică, ci, mai presus de toate, un teritoriu al libertăților. „Știm perfect ce înseamnă să trăiești într-un stat de drept sau într-un regim autoritar”, a menționat ea. În opinia sa, acești oameni, mai mult decât noi, pot deveni apărătorii valorilor pe care pretindem că le avem: utopia lor posibilă este cetățenia deplină.