În câteva cuvinte
Un studiu publicat în „Global Change Biology” arată că impactul uman a modificat profund istoria evolutivă a Amazoniei, alterând funcționalitatea și compoziția ecosistemelor forestiere pe decenii. Cercetarea subliniază importanța crucială a evitării degradării pădurilor și a conservării diversității.
Un studiu recent publicat în jurnalul „Global Change Biology” a dezvăluit că intervenția umană a transformat profund istoria evolutivă a Pădurii Amazoniene. Evenimente precum defrișările și incendiile modifică funcționalitatea ecosistemelor sale forestiere, iar aceste schimbări pot persista timp de decenii, alterând ireversibil compoziția sa.
Ecologul brazilian Cassio Alencar Nunes de la Universitatea Lancaster din Marea Britanie subliniază că defrișarea nu este singura amenințare. O suprafață mai mare a Amazoniei este afectată de diverse perturbații decât de defrișări directe, ajungând la 1,27 milioane de kilometri pătrați, adică 23% din pădurile existente. Cercetătorii au analizat modul în care aceste perturbații afectează diversitatea arborilor, luând în considerare taxonomia, funcțiile ecologice și filogenetica.
Rezultatele au indicat o reducere a diversității în urma alterărilor umane, care explică 55% din acest efect. Studiul, bazat pe date colectate din 250 de parcele din Amazonia braziliană de est începând cu 2010, a urmărit 55.000 de arbori. Aceste parcele au servit ca un laborator în viața real, permițând comparații între pădurile intacte și cele afectate de incendii sau tăieri selective.
Pădurile secundare, cele care cresc după distrugerea aproape totală a unui ecosistem, prezintă cele mai scăzute niveluri de diversitate și diferă semnificativ de pădurile intacte. În aceste zone, care acoperă 235.000 de kilometri pătrați, predomină specii pionier, care, deși rezistente la condiții ostile, au funcții diferite față de speciile cu creștere lentă care le-au precedat. Aceasta modifică structura și funcționarea întregului ecosistem, ducând la mai multă lumină, căldură și mai puțină umiditate.
Mesajul cheie al cercetării, relevant în contextul COP30, este dublu: în primul rând, trebuie evitate orice perturbări și degradări ale pădurilor amazoniene, deoarece cele intacte sunt mult mai bogate. În al doilea rând, chiar și pădurile primare alterate păstrează o diversitate semnificativă de specii și linii evolutive comparativ cu cele secundare, ceea ce face esențială prevenirea defrișărilor ulterioare. Un mecanism financiar, precum cel propus de președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva, care vizează recompensarea țărilor pentru menținerea pădurilor, inclusiv a celor cu intervenții umane, este considerat un pas pozitiv.
Orice pierdere în Amazonia reprezintă o pierdere pentru întreaga planetă, având în vedere că o singură hectar poate găzdui peste 300 de specii, în contrast cu cele aproximativ 450 de specii autohtone din întreaga Europă.