Incendiile de amploare din 2024 au provocat pierderi forestiere fără precedent, atingând „maxime istorice”. Doar dispariția pădurilor tropicale primare a atins 6,7 milioane de hectare, aproape dublu față de 2023, ocupând o suprafață de dimensiunea Panamei. Potrivit analizei anuale Global Forest Watch (GFW), această acoperire forestieră dispare cu o viteză de 18 terenuri de fotbal pe minut.

Incendiile au înlocuit pentru prima dată agricultura ca principală cauză a defrișărilor. Brazilia, Bolivia, Columbia, Republica Democrată Congo și Republica Congo se numără printre țările cele mai afectate de această catastrofă. Cu toate acestea, există și vești bune din Asia de Sud-Est, unde se observă progres. În special, într-o țară s-a reușit reducerea defrișărilor cu 11%, în ciuda secetei. Malaezia a redus, de asemenea, indicatorii de defrișare cu 13% și a ieșit din topul 10 țări cu cele mai mari pierderi.

Reducerea generală a acoperirii forestiere depășește tropicele: volumul total al pierderilor a crescut cu 5% față de 2023, ajungând la 30 de milioane de hectare, comparabil cu teritoriul Italiei. Potrivit lui Elizabeth Goldman, co-director GFW, aceasta este o „alarmă globală”. Organizația notează că incendiile au cauzat incendii mari atât în ​​tropice, cât și în pădurile boreale.

Potrivit GFW, incendiile au înlocuit agricultura ca principal factor de distrugere a pădurilor primare, reprezentând „aproape 50% din distrugerea totală”, în timp ce în anii precedenți acest indicator a fost de doar 20%. Situația a fost agravată de încălzirea globală, care a atins pentru prima dată pragul de 1,5 grade. Condițiile extreme cauzate de schimbările climatice au făcut incendiile mai intense și mai greu de controlat. El Niño, un fenomen natural care provoacă o creștere a temperaturii apei în zona tropicală a Oceanului Pacific, afectează, de asemenea, clima.

Pădurile tropicale joacă un rol cheie în conservarea biodiversității mondiale. Potrivit WWF, acestea sunt o „mare fabrică de oxigen” și absorb o mare parte din dioxidul de carbon. Pădurile adăpostesc 80% din animalele terestre, jumătate din speciile cunoscute de animale și plante, precum și popoarele indigene care depind de aceste păduri.

Consecințele pierderii vegetației sunt catastrofale. Potrivit GFW, incendiile au emis 4,1 gigatone de gaze cu efect de seră, de patru ori mai mult decât emisiile din toate zborurile în 2023. În plus, calitatea aerului s-a înrăutățit, au apărut probleme cu alimentarea cu apă, iar viața a milioane de oameni a fost pusă în pericol. Pe fondul acestor evenimente, peste 140 de țări s-au angajat să oprească pierderea pădurilor până în 2030, semnând Declarația Liderilor de la Glasgow privind Pădurile și Utilizarea Terenurilor la COP26 în 2021. Cu toate acestea, potrivit raportului, „17 din cele 20 de țări cu cele mai mari suprafețe forestiere înregistrează astăzi pierderi mai mari decât la momentul semnării acordului”.

Organizația reamintește că incendiile sunt naturale în unele ecosisteme, dar în pădurile tropicale, defrișările sunt cauzate în principal de activitățile umane, în special de defrișarea terenurilor pentru agricultură. Deși pădurile sunt capabile să se refacă după incendii, combinația dintre defrișări și schimbările climatice „poate îngreuna refacerea și crește probabilitatea incendiilor viitoare”, avertizează GFW.