În ultimii ani, America Latină și Caraibele își fac auzită vocea în dezbaterile globale privind mediul, schimbările climatice și, mai ales, biodiversitatea. Regiunea, care găzduiește 60% din biodiversitatea mondială, șase dintre cele șaptesprezece țări cu cea mai mare biodiversitate din lume și habitate cu cea mai mare diversitate biologică, joacă un rol din ce în ce mai important. Acest lucru face necesară promovarea unei noi abordări pentru abordarea provocărilor de conservare, restaurare și utilizare durabilă a biodiversității.

Noua abordare regională este modelată datorită inițiativelor inovatoare, care sunt adesea caracterizate de evaluarea serviciilor ecosistemice în programele de investiții, o integrare mai prietenoasă a tehnologiei și dezvoltarea de noi modele de producție bazate pe bioeconomie. Aceste procese sunt, în mare parte, efectuate cu participarea comunităților și a popoarelor indigene, care sunt principalii gardieni ai ecosistemelor, iar bunăstarea lor este direct legată de protecția acestora.

Printre cele mai urgente provocări pentru consolidarea abordărilor latino-americane și caraibiene în dezbaterile globale, se remarcă mobilizarea mai multor resurse financiare pentru conservarea biodiversității. De asemenea, este necesar să se promoveze integrarea cunoștințelor și a științei locale în procesele de luare a deciziilor, să se extindă rolul comunităților locale și al popoarelor indigene și să se promoveze dezvoltarea tehnologiei și a inovației bazate pe natură în țările din regiune. Prin urmare, la o întâlnire recentă, s-a decis ca fluxurile financiare internaționale să ajungă la 20 de miliarde de dolari SUA anual până în 2025, crescând la 30 de miliarde de dolari până în 2030, ceea ce va necesita o discuție aprofundată asupra instrumentelor inovatoare care promovează finanțarea publică și privată.

Regiunea poate conduce viziunea biodiversității ca un factor cheie pentru dezvoltarea productivă și pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale oamenilor. Este de remarcat faptul că, în 2024, 41% din proiectele aprobate au fost "verzi" (o țintă planificată pentru 2026), iar angajamentul de a aloca 10% din finanțare până în 2030 biodiversității, conservării, protecției și utilizării durabile a ecosistemelor regiunii a fost asumat. Aceasta înseamnă că anual vor fi alocați peste 1,5 miliarde de dolari programelor de conservare a biodiversității.

Aceste angajamente fără precedent se bazează pe o abordare ecosistemică care plasează oamenii și utilizarea resurselor naturale în centrul procesului de luare a deciziilor, promovează conservarea și utilizarea durabilă a acestor resurse pe o bază echitabilă și recunoaște importanța cooperării interdisciplinare. În regiune au fost identificate 14 ecosisteme strategice prioritare, cum ar fi Amazonia, Patagonia, Caraibe și altele. Se lucrează la un catalog de soluții pentru combaterea principalelor amenințări, cum ar fi defrișările, deșertificarea și poluarea, și a fost aprobat un program regional de 300 de milioane de dolari pentru finanțarea acțiunilor specifice.

Un alt pilon fundamental în viziunea latino-americană și caraibiană a biodiversității este promovarea și integrarea științei locale și a cunoștințelor tradiționale în proiectele de investiții, ceea ce va permite garantarea unor acțiuni care țin cont de interesele comunităților locale. În acest sens, la COP16 a fost semnată Declarația privind biodiversitatea pozitivă în America Latină și Caraibe: de la știință la acțiune, care promovează crearea unui consiliu științific consultativ.

Este important ca toate inițiativele de finanțare și integrare a științei în procesul de luare a deciziilor să includă comunitățile locale, în special în ecosistemele cele mai vulnerabile. În acest scop, sunt promovate proiecte, cum ar fi Rețeaua femeilor Piangueras din Pacificul de Est Tropical. Alte inițiative în curs de dezvoltare cu participarea comunităților locale includ gestionarea algelor sargassum, afacerile agricole în Amazonia și protecția pescuitului artizanal.

În cele din urmă, pentru a conserva biodiversitatea în America Latină și Caraibe, este necesar să se stimuleze inovarea. Aceasta include promovarea instrumentelor financiare inovatoare, cum ar fi schimbul de datorii pentru natură, sprijinirea programelor de inovare tehnologică legate de biodiversitate și promovarea biomimicry-ului și a unui nou model de dezvoltare productivă.

Este necesar un salt calitativ: biodiversitatea este un activ cheie pentru poziționarea Americii Latine și Caraibelor în dezbaterile globale privind normele care reglementează arhitectura financiară internațională, în special fluxurile comerciale și financiare, și pentru o nouă politică de dezvoltare tehnologică. Pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale cetățenilor și pentru a asigura echilibrul ecologic al planetei, este necesar ca viziunea latino-americană și caraibiană asupra biodiversității să pătrundă și să creeze noi sinergii.

În acest scop, pe 1 iunie, la Madrid va avea loc prima ediție a Dialogurilor Mutis despre Biodiversitate America Latină și Caraibe-Spania. Întâlnirea va reuni reprezentanți ai instituțiilor științifice, guvernelor țărilor latino-americane, instituțiilor financiare, agențiilor de cooperare, organizațiilor neguvernamentale și filantropice, sectorul privat pentru a consolida vocea științei și pentru a promova rolul tehnologiei și inovării ca instrumente pentru conservarea, restaurarea și utilizarea durabilă a biodiversității în țări.