În timp ce toate părțile declară că doresc pacea, doar președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a pronunțat până acum în favoarea unei întâlniri în persoană cu omologul său rus. Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a evitat luni să răspundă propunerii Kievului. Declarația lui Peskov a venit în ziua în care ar fi trebuit să înceapă un armistițiu de 30 de zile, propunere respinsă de Moscova.

„Rusia este hotărâtă să caute modalități serioase de a soluționa conflictul ucrainean pe termen lung”, a declarat Peskov jurnaliștilor, deși a refuzat să spună dacă liderul rus va participa la negocierile din Istanbul.

Sâmbăta trecută, Zelenski a avut o întâlnire cu liderii Germaniei, Regatului Unit, Franței și Poloniei. După întâlnire, aceștia au discutat cu Donald Trump, care s-a alăturat propunerii de negocieri, conform versiunii liderilor europeni.

„Este inacceptabil să vorbești cu Rusia în limbajul ultimatumului”, a afirmat Peskov. Purtătorul de cuvânt al lui Putin s-a limitat să repete același mesaj rostit de liderul rus sâmbătă spre duminică noaptea. Se referă la o întâlnire între delegațiile Rusiei și Ucrainei pe 15 mai la Istanbul, prima de la negocierile eșuate din martie și aprilie 2022, tot din Turcia. A doua zi, Zelenski a acceptat propunerea, cu condiția ca Kremlinul să susțină mai întâi o încetare necondiționată a focului. Șeful statului ucrainean l-a provocat pe Putin și la o întâlnire față în față în Turcia.

Observatorii consideră că scopul lui Putin cu aceste negocieri și armistiții de scurtă durată (cum ar fi cel anunțat pentru Ziua Victoriei, între 7 și 10 mai) este să-l convingă pe Trump că Kremlinul dorește pacea, deși repetă constant că aceasta trebuie să fie în condițiile sale. Liderul rus nu a renunțat nici măcar o iotă la ideea că orice acord trebuie să ia în considerare „cauzele profunde” ale conflictului. Adică, să răspundă obiectivelor inițiale ale Rusiei: ca Occidentul să înceteze sprijinul pentru Ucraina, dezarmarea țării pentru a o avea la discreția sa și instalarea unui guvern favorabil la Kiev, ceea ce Moscova numește „denazificare”.

Războiul și-a continuat cursul luni, fără niciun semn că Rusia ar accepta o încetare totală a focului. Amenințarea dronelor-bombă cu rază lungă de acțiune și lansarea rachetelor balistice au afectat din nou orașe ucrainene aflate departe de front.

Ucraina își coordonează strategia cu aliații săi din Europa. Atât Kievul, cât și principalii săi parteneri europeni – Regatul Unit, Germania, Franța și Polonia – mențin pe hârtie aceeași poziție: orice negociere trebuie să fie precedată de o încetare totală a focului de cel puțin 30 de zile. Rusia refuză acest lucru. Miniștrii de Externe ai acestor patru țări au dialogat luni la Londra despre cum să pregătească posibila întâlnire dintre Ucraina și Rusia în Turcia.

Kievul insistă că un armistițiu temporar este indispensabil pentru a putea dialoga cu Moscova. Acest lucru a fost reiterat luni de Andrii Yermak, șeful biroului președintelui ucrainean, într-un interviu. Întrebat dacă interlocutorul poate fi doar Putin, Yermak a răspuns că trebuie să fie el: „Știți pe altcineva în Rusia care ia decizii la acest nivel și care este capabil să asigure implementarea lor? Evident, el va delega fazele pregătitoare și tehnice, dar știm cine va decide în ultimă instanță”.

Atât Comisia Europeană, cât și alți actori importanți aliați ai Ucrainei au insistat că Putin se joacă cu amânarea viitorului proces de negocieri. Asupra lui planează amenințarea anunțată sâmbătă de țările membre UE și Franța, care au avertizat că dacă Rusia nu acceptă încetarea focului vor impune noi „sancțiuni masive”. Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Stefan Cornelius, a avertizat Kremlinul că dacă nu ordonă un armistițiu începând de luni, UE și Regatul Unit vor iniția procesul de creștere a penalităților economice asupra Rusiei.

Liderii acestei coaliții de parteneri au asigurat că acționează în coordonare cu Statele Unite, dar președintele Donald Trump nu a susținut public această amenințare la adresa Kremlinului. În ciuda cererilor membrilor echipei sale, precum secretarul de stat Marco Rubio, ca înainte de a deschide negocierile să se agreeze o încetare a focului, Trump a omis acest aspect și a scris duminică pe rețelele sociale că ceea ce își dorește este ca Ucraina și Rusia să se întâlnească cât mai curând posibil.

„Este cunoscută poziția președintelui Statelor Unite, care a cerut părții ucrainene să participe imediat, fără condiții, la întâlnirea pe care am propus-o”, a subliniat Dmitri Peskov în declarația sa.

Ambele părți, cea ucraineano-europeană și cea rusă, iau decizii și își modelează discursul pentru a câștiga favorul lui Trump. Rămâne de văzut cum va reacționa președintele american la un eventual refuz al lui Putin de a călători la Istanbul pentru a se întâlni cu Zelenski, sau chiar la un refuz rusesc definitiv de a susține un armistițiu de 30 de zile.

Trump a comentat pe scurt aceste chestiuni în timpul unei conferințe de presă luni la Casa Albă: „Unul spune da armistițiului, celălalt spune nu, eu spun să meargă la întâlnire, este deja programată”. Președintele a dat ca sigur faptul că delegații din Ucraina și Rusia se vor întâlni la Istanbul și speră ca acestea să fie conduse de Putin și Zelenski: „Întâlnirea de joi dintre Rusia și Ucraina este de mare importanță. Am insistat ca această întâlnire să aibă loc. Cred că vor ieși vești bune de aici, cred că ambii lideri vor fi acolo”.

Președintele american a adăugat că ia în considerare o călătorie la Istanbul în cazul în care va avea loc o întâlnire față în față între Putin și Zelenski.

Moscova și Kievul duc o bătălie pentru imaginea lor în fața Washingtonului și a restului lumii. Kremlinul insistase până acum că Zelenski nu dorește să negocieze, deoarece ar fi interzis orice întâlnire cu Putin din toamna anului 2022. Președinția ucraineană a aprobat într-adevăr în septembrie acel an un decret prin care interzice legal orice contact direct al unui cetățean ucrainean cu Putin. În Ucraina există o dezbatere privind necesitatea revocării sau nu a acestui decret. Se relatează că biroul lui Zelenski invocă posibilitatea ca președinția să autorizeze excepții de la normă.

Această bătălie propagandistică a afectat și liderii europeni. Una dintre acuzațiile fără fundament cel mai des repetate de Kremlin împotriva lui Zelenski era că liderul ucrainean consumă narcotice. Duminică, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a publicat pe rețelele sociale un videoclip neclar, în care îi acuza pe liderii Franței, Germaniei și Regatului Unit că ascund „o lingură” și „un pachet” de droguri în fața camerelor. „Pentru liderii Uniunii Europene, asta este normal”, a declarat reprezentanta diplomației ruse.

„Imagini incredibile, este ca și cum Atotputernicul ar fi dezvăluit lumii toată această mizerie sâmbătă, pentru ca cei care au ochi să vadă, să vadă”, a adăugat Zaharova. Cu toate acestea, imaginile în înaltă rezoluție au relevat că presupusul „pachet” cu stupefiante era un șervețel de hârtie. În fața difuzării masive a acestui fals, chiar și președintele francez, Emmanuel Macron, a fost forțat să comenteze.

De asemenea, Polonia a acuzat luni serviciile secrete ruse de provocarea unui incendiu la un centru comercial din Varșovia, în mai 2024. Ca răspuns, Varșovia a decretat închiderea consulatului rus la Cracovia. „Polonia optează pentru ostilitate și dușmănie față de noi”, a deplâns Peskov, calificând investigația poloneză drept „rusofobă”.