În câteva cuvinte
Pe fondul transformărilor geopolitice majore, cu o Chină ascendentă și o democrație americană în declin, Europa se confruntă cu necesitatea urgentă a unei integrări politice mai puternice pentru a-și afirma autonomia, deși perspectivele sunt sumbre.
Contextul global actual este marcat de transformări profunde: China urmărește o ordine mondială centrată pe interesele sale, democrația Statelor Unite se erodează, regimurile autoritare avansează, iar societatea civilă pare să opună o rezistență redusă. În fața acestui peisaj descurajant, Europa trebuie să își contureze un drum propriu și să se consolideze pentru a-și asigura supraviețuirea.
Slăbirea poziției internaționale a SUA, fosta superputere a secolului XX, este acum innegabilă. Această schimbare, deși s-a manifestat de-a lungul timpului, a fost percepută târziu de către populația europeană. Transformările interne din Statele Unite, inclusiv polarizarea sistemului politic și preocupările legate de "lichidarea" celei mai vechi democrații liberale din lume, accentuează incertitudinea. Există o tendință de consolidare a puterii executive și de subminare a instituțiilor, cum ar fi sistemul judiciar și libertatea presei, ceea ce pune sub semnul întrebării viitorul valorilor democratice.
În paralel, China își promovează activ viziunea unei societăți mondiale "sinocentrice". De la aderarea la Organizația Mondială a Comerțului și, în special, după 2012 sub conducerea președintelui Xi Jinping, Republica Populară Chineză a devenit o putere economică dominantă și își extinde influența politică globală, prin inițiative precum "Centura și Drumul" și acordarea de asistență țărilor în curs de dezvoltare. Se anticipează că viitoarele conflicte geopolitice se vor concentra în Asia de Sud-Est.
În acest peisaj global în schimbare rapidă, Uniunea Europeană se confruntă cu provocări semnificative. Consolidarea integrării politice pentru ca UE să poată acționa ca un actor autonom pe scena mondială devine o necesitate stringentă. Cu toate acestea, există obstacole considerabile, inclusiv reticența unor state membre, în special cele mai noi din estul Uniunii, de a-și limita suveranitatea națională în favoarea unei forțe comune. De asemenea, inițiativele anterioare de integrare economică au întâmpinat rezistență din partea unor state occidentale cheie.
Continuarea războiului din Ucraina subliniază, de asemenea, vulnerabilitatea Europei, în special dependența sa de sprijinul militar și tehnologic al Statelor Unite. Chiar dacă Europa finanțează o parte din armele livrate, dependența de SUA pentru recunoașterea aeriană și alte aspecte strategice rămâne. Această situație face din Washington un partener imprevizibil și limitează capacitatea "Occidentului" de a-și menține o voce unitară și credibilă în apărarea dreptului internațional și a drepturilor omului.
Prin urmare, deși o integrare politică mai profundă este vitală pentru viitorul Europei, mai ales în nucleul său, aceasta pare, în prezent, tot mai improbabilă. Păstrarea identității normative și a caracterului democratic și liberal al UE în mijlocul acestei turbulențe globale reprezintă o provocare majoră.