Alimentele ultraprocesate au „colonizat” frigiderele noastre. O serie de revizuiri științifice, publicate recent, atrag atenția asupra acestei schimbări de paradigmă alimentară, arătând cum erodează sănătatea globală și solicitând guvernelor să acționeze. Într-un editorial asociat, cei 43 de experți mondiali semnatari denunță că această situație este „condusă de setea de profit a companiilor, nu de nutriție sau sustenabilitate”.

Comparațiile cu industria tutunului sunt constante, făcând referire la momentul când, la mijlocul secolului trecut, companiile producătoare de tutun au acționat prin marketing și presiuni lobbiste. Acum se întâmplă același lucru, explică oamenii de știință, care indică direct un grup de producători care domină piața, companii precum Nestlé, PepsiCo, Danone, Ferrero, Kraft Heinz și Coca-Cola.

Studiul este însoțit de o scrisoare din partea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). În aceasta, semnatarii subliniază că „consumul crescând de alimente ultraprocesate reprezintă o amenințare sistemică la adresa sănătății publice, a echității și a sustenabilității mediului”. UNICEF a publicat, de asemenea, un editorial asociat, în care denunță că „proliferarea globală a alimentelor ultraprocesate a devenit una dintre cele mai urgente, dar insuficient abordate, amenințări la adresa sănătății umane în secolul XXI” și pledează pentru protejarea copiilor de acest flagel, cerând ca „alimentația și sănătatea să fie prioritizate în detrimentul profitului corporativ”.

Ceea ce atrage atenția în scrisori și studiu este că acestea nu mai denunță că în viitor va exista multă mâncare nesănătoasă, ci spun că aceasta există în prezent, că suntem în momentul de a reduce consumul. Comparând cu alte domenii, este ca atunci când la Summit-urile Climei se semnalează că trebuie reduse emisiile înainte de a fi prea târziu.

Alimentele ultraprocesate nu sunt alimente, ci preparate industriale comestibile care stimulează artificial pofta de mâncare. „Sunt foarte practice pentru viața de zi cu zi în această societate accelerată în care trăim”, explică o coautoare a studiului. „Sunt ușor accesibile, ieftine, gustoase și se bucură de o publicitate de invidiat”. Toate acestea au făcut ca în ultimii 30 de ani prezența lor în supermarketuri să se multiplice cu o virulență metastatică.

Revizuirea științifică a The Lancet compară date din peste 36 de țări. Proporția ultraprocesatelor în dietă variază de la 9% în Iran la peste 60% în Statele Unite. Există diferențe mari, dar acesta este un fenomen global, din ce în ce mai răspândit. Țările dezvoltate sunt mai expuse la aceste produse, dar în cele în curs de dezvoltare, rolul lor crește într-un ritm vertiginos. Din 2007 până în 2022, vânzările anuale pe cap de locuitor de ultraprocesate au crescut cu aproape 20% în țările cu venituri medii-superioare, cu 40% în țările cu venituri medii-inferioare și chiar cu 60% în Uganda, singura țară cu venituri mici evaluată în meta-analiză.

Ultraprocesatele se răspândesc pe planetă ca o specie invazivă, erodând în drumul lor tradiția culinară și dietele clasice. Câteva țări care urmează dieta mediteraneeană au reușit să mențină procentul de consum de ultraprocesate sub 25%. Este cazul Italiei, Greciei sau Portugaliei. Nu este cazul Spaniei. Aici, ingestia de ultraprocesate s-a triplat în doar 20 de ani, conform acestui raport, trecând de la 11% la 32%. „Aderența la dieta mediteraneeană în Spania nu este foarte mare”, comentează un expert.

Pentru a studia modul în care aceste produse ne afectează sănătatea, experții au revizuit 104 studii publicate între 2016 și 2024. Consumul lor a fost asociat cu un aport excesiv de calorii, o calitate nutrițională scăzută (cu un exces de zaharuri și grăsimi nesănătoase și un conținut redus de fibre și proteine) și o expunere mai mare la substanțe chimice și aditivi potențial nocivi. Acest tip de dietă nu este inofensiv, traducându-se într-un risc mai mare de 12 afecțiuni: supraponderalitate sau obezitate, grăsime viscerală, diabet de tip 2, hipertensiune, dislipidemie, boli cardiovasculare, boli coronariene, boli cerebrovasculare, boli renale cronice, boala Crohn, depresie și mortalitate de toate cauzele. „Evidența științifică disponibilă este suficientă și justifică luarea de măsuri urgente și hotărâte pentru a opri consumul acestor produse și a îmbunătăți sănătatea populației”, concluzionează experții.

Acest meta-analiză „arată că unele dintre principalele boli cronice care afectează viața modernă sunt asociate cu un consum mai mare de alimente ultraprocesate”, notează un director de institut. Cu toate acestea, se subliniază că datele sunt observaționale și că „asocierea poate să nu implice cauzalitate”. De asemenea, se critică faptul că „autorii includ o mare cantitate de concepte disparate sub termenul de alimente ultraprocesate. Acest concept, impactul său asupra sănătății noastre și adoptarea instrumentului de clasificare NOVA sunt foarte controversate”.

Sistemul internațional NOVA clasifică alimentele în funcție de gradul lor de procesare, fără a ține cont de compoziția lor. Astfel, alimente care ar putea avea valoare nutrițională, precum cerealele pentru micul dejun și iaurturile aromate, intră în aceeași categorie cu produse mai puțin sănătoase, cum ar fi nuggets-urile sau băuturile zaharoase. Cu toate acestea, OMS, FAO și UNICEF recunosc oficial indicele NOVA-UPF ca o metrică globală a calității dietetice.

Studiul evidențiază, de asemenea, cum daunele se extind la sănătatea planetară. Producția, procesarea și transportul industrial al acestor alimente consumă cantități mari de combustibili fosili. În plus, ambalajele din plastic pentru acest tip de produse „sunt omniprezente”.

Experții subliniază necesitatea de a „contracara tacticile angajate de aceste câteva mari multinaționale”. Prin urmare, pledează pentru implementarea de politici coordonate la nivel global: o etichetare mai bună, măsuri fiscale care să taxeze produsele nesănătoase și să le facă mai ieftine pe cele sănătoase, reglementarea prezenței lor în centrele sanitare și școlare și limitarea publicității lor. „Îmbunătățirea tiparelor alimentare nu se poate baza doar pe schimbarea comportamentului individual, necesită politici coordonate la nivel global”, rezumă un expert.