În câteva cuvinte
Cabinetul de securitate israelian a aprobat un plan pe faze de cucerire a Fâșiei Gaza și de menținere a teritoriilor capturate. Aceasta marchează o schimbare către prezența militară permanentă. Planul prevede noi strămutări masive, provoacă critici pentru consecințele umanitare și introduce un nou mecanism pentru distribuția ajutorului.
Cabinetul de securitate al Israelului a aprobat luni, în unanimitate, un plan important în faze pentru extinderea ofensivei în Gaza până la cucerirea sa și menținerea sub control militar a teritoriilor capturate. Acesta nu este un simplu pas formal. Armata acționează deja conform acestui scenariu de sâmbătă, iar acum, pentru prima dată de la începutul invaziei din octombrie 2023, se pronunță cu voce tare intenții pe care înainte – sub administrația democrată a lui Joe Biden la Casa Albă – le șoptea doar.
Conform televiziunii publice israeliene, prim-ministrul Benjamin Netanyahu, apărând planul, a declarat că acesta "diferă de predecesorii săi" pentru că implică trecerea "de la metoda incursiunilor la cea a cuceririi teritoriilor și a rămânerii pe acestea".
Bezalel Smotrich, ministrul de finanțe ultra-naționalist, a fost și mai clar: trupele vor rămâne în zonele pe care le vor captura, chiar dacă Hamas ar preda cei 59 de ostatici (majoritatea fără viață) pe care îi deține. "Ocupăm Gaza pentru a rămâne", a spus el. "A sosit momentul să nu ne mai temem de cuvântul ocupație".
Proiectul în faze, care nu va fi pus în practică imediat, va implica o nouă strămutare masivă a palestinienilor spre sud, de data aceasta într-un spațiu și mai mic la sud de Khan Yunis. Aproape întreaga populație a Fâșiei se află astăzi la nord de acest punct. Armata a ordonat deja o altă evacuare forțată masivă (jumătate din cei peste două milioane de locuitori ai Gazei), urmată de nenumărate alte evacuări la scară mai mică.
Principala diferență a situației actuale este că armata va rămâne în fiecare zonă cucerită. "Un lucru este clar: [trupele] nu vor intra și ieși, nici nu vom convoca rezerviști pentru a lua teritoriu și apoi să ne retragem din teritoriu și să facem incursiuni în ceea ce rămâne... Nu mai suntem acolo. Avem intenția opusă", a asigurat Netanyahu într-un comunicat video. Pe parcursul unei mari părți a invaziei, armata s-a retras din zonele pe care le numea "curate" sau "debarasate" (în jargonul militar israelian), rămânând doar cu redute de contrainsurgență slab organizată. Unele au fost invadate din nou de până la două ori, cum ar fi Jabalia, acum transformată în ruine.
Israelul va folosi mai degrabă — a indicat o sursă politică israeliană — modelul orașului Rafah, o zonă pe care trupele nu au părăsit-o niciodată și care este practic pustie. Acolo locuiau aproximativ 200.000 de oameni înainte de invazie, iar Forțele Armate iau acum în considerare distrugerea sa completă, potrivit ziarului Haaretz.
Cu exact un an în urmă, Biden a asigurat că va înceta să mai furnizeze Israelului armament și muniție ofensivă necesară dacă acesta va lansa un asalt major asupra Rafah, atunci ultimul refugiu pentru majoritatea persoanelor strămutate. Cu toate acestea, livrările de arme au continuat să curgă, iar purtătorii de cuvânt americani au forțat limbajul pentru a defini bombardamentele și preluarea controlului frontierei cu Egiptul ca fiind "limitate" sau o simplă "intensificare" a acțiunii militare, arătând că nicio "formulă matematică" nu permite determinarea momentului în care Israelul a depășit limitele stabilite. Imaginile aeriene ale Rafah arată astăzi cartiere întregi complet transformate în dărâmături.
Dovadă a relevanței planului este că acesta are deja un nume: Caracteristicile lui Ghidion. Este o referire la liderul militar israelit ghidat de Dumnezeu în povestea biblică pentru a învinge inamicul, căruia i s-a poruncit să-și reducă armata de la 32.000 la 300 de oameni pentru a nu exista îndoieli că El este cel care dă și ia victoriile pe câmpul de luptă.
Cabinetul a aprobat și o altă noutate importantă: un orizont pentru reluarea intrării alimentelor, electricității, medicamentelor și combustibililor în Gaza, pe care Forțele Armate au blocat-o complet timp de nouă săptămâni. Ajutorul va întârzia însă să ajungă și va veni printr-un nou plan criticat de militarizare a ajutorului, la care agențiile Națiunilor Unite refuză să participe.
Planul constă în stabilirea de puncte de distribuție în zona aflată sub control militar israelian deplin, în sudul Gazei, și implicarea contractorilor privați de securitate și a agențiilor umanitare. Trupele israeliene vor controla cine are acces și cine nu. Acesta va începe doar după ofensiva terestră și expulzarea masivă a populației spre sud, ceea ce poate dura săptămâni. Peste două luni de blocaj complet au epuizat deja rezervele agențiilor ONU, forțând închiderea a zeci de brutării.
Noul mecanism "va împiedica Hamas să preia controlul asupra proviziilor și va distruge capacitatea sa de guvernare", potrivit sursei oficiale. Autoritățile israeliene justifică asediul absolut al Fâșiei cu scopul de a forța Hamas să predea armele și ostaticii, să-și exileze liderii rămași și să accepte ocupația militară permanentă a Gazei, precum și cu argumentul că Hamas fură ajutorul umanitar – o afirmație necoroborată de niciun organism internațional sau ONG cu prezență în teren.
Mecanismul a trecut cu un singur vot împotrivă, cel al lui Smotrich, care pledează pentru distrugerea prin bombardamente a depozitelor de alimente din Gaza (astăzi în scădere). Eyal Zamir, noul șef al Statului Major care a prezentat planul, a insistat că niciun soldat israelian nu va livra direct ajutor umanitar, conform scurgerilor din discuții.
În acest context, amenințarea cu folosirea unei forțe și mai mari deschide, în opinia guvernului, o "fereastră de oportunitate" pentru a încheia un nou acord cu Hamas pentru predarea ostaticilor până la încheierea vizitei președintelui american Donald Trump în Golf săptămâna viitoare. Dar retragerea completă a trupelor (pe care Netanyahu a semnat-o în ianuarie și apoi a încălcat-o) nu mai este pe masă. "În orice acord, temporar sau permanent, Israelul nu se va retrage din zona de securitate" (care constituie deja o treime din Fâșie), potrivit sursei.
În caz contrar, Forțele Armate vor acționa "cu mare intensitate și nu se vor opri până nu vor îndeplini toate obiectivele", inclusiv "planul Trump" de a goli permanent Gaza de populația sa. La ședința cabinetului, liderul israelian a asigurat că "promovează" în continuare planul Trump și menține "contacte pe această temă cu mai multe țări", în fața respingerii inițiale a Iordaniei și Egiptului.
Miniștrul Smotrich aspiră să reconstruiască așezările evreiești pe care guvernul lui Ariel Sharon le-a desființat în 2005, printr-o retragere unilaterală pe care Netanyahu o consideră o "eroare istorică". Coridoarele militare pe care armata le-a stabilit în Gaza, de la graniță la coastă, coincid grosso modo cu coloniile evreiești care au existat acolo timp de decenii. Unele au primit același nume.
De când Netanyahu a dinamitat încetarea focului (pentru a nu fi nevoit să treacă la faza care ar fi eliberat ultimii ostatici), trupele sale au redus constant teritoriul Gazei, care și înainte de război era cea mai dens populată zonă din lume, la dimensiuni fără precedent. Agenția ONU pentru afaceri umanitare estimează că populația nu mai poate accesa 69% din enclavă. Al Mawasi, zona aglomerată cu corturi de persoane strămutate, către care autoritățile au îndemnat repetat pe cei evacuați să se îndrepte și pe care au bombardat-o de zeci de ori de atunci, a pierdut calificarea de zonă "umanitară".
Reuniunea cabinetului a început duminică seara și s-a prelungit până spre dimineață. Anunțând deciziile, Netanyahu a reluat mantra sa despre victoria "completă și totală" asupra Hamas (pe care o considera "la îndemână" în urmă cu peste un an). Cu trei zile înainte, a indignat pe susținătorii prioritizării revenirii ostaticilor prin negociere, afirmând că, deși era o sarcină "foarte importantă", "obiectivul suprem" era victoria. Forumul care îi reprezintă a deplâns luni faptul că guvernul preferă "teritoriile în locul ostaticilor".
Noul plan a avut deja consecințe regionale. Duminică, Houthi din Yemen – singurul grup armat care continuă să atace Israelul frecvent de la începutul invaziei Gazei – a îndemnat companiile aeriene din întreaga lume să "ia în considerare" intenția lor de a impune de acum înainte un "blocaj aerian complet" asupra Israelului, cu tiruri frecvente asupra aeroporturilor sale, ca răspuns la decizia de extindere a ofensivei.
Miliția a reușit recent să depășească apărarea antiaeriană comună a SUA și Israelului, atacând principalul aeroport al țării, Ben Gurion, situat lângă Tel Aviv. Au fost șase răniți, majoritatea ușor, dar peste 15 companii aeriene, precum Iberia, Air Europa, Lufthansa, British Airways, Delta, United Airlines și Wizzair, au anulat zboruri spre Tel Aviv. Târziu în noapte, Netanyahu a avertizat că răzbunarea "la timpul potrivit" va fi nu doar împotriva Houthi, ci și împotriva Iranului, principalul lor susținător.
