Strategia israeliană de presiune incrementală asupra Fâșiei Gaza

Strategia israeliană de presiune incrementală asupra Fâșiei Gaza — pentru a forța Hamas să accepte o modificare a termenilor încetării focului — a dus sâmbătă la cel mai letal bombardament de la începutul armistițiului, pe 19 ianuarie. Atacul, efectuat cu o dronă, a cauzat moartea a nouă persoane în Beit Lahia, în nordul Fâșiei, în timpul unei misiuni a Fundației Al Khair, o organizație caritabilă musulmană, a informat Ministerul Sănătății al Guvernului Hamas din Gaza. Cel puțin două dintre victime sunt jurnaliști și fotografi locali care relatau despre eveniment. Hamas a calificat "masacrul oribil" drept o "escaladare periculoasă" într-unul dintre cele mai delicate momente ale încetării focului, în condițiile în care SUA avertizează mișcarea islamistă că timpul nu este de partea sa și sprijină dubla pedeapsă colectivă a Guvernului lui Benjamin Netanyahu asupra populației din Gaza de două săptămâni: blocarea intrării ajutoarelor umanitare (hrană, apă și medicamente) și întreruperea electricității pentru stația de desalinizare a apei.

Imaginile înregistrate cu telefoanele mobile arată momentele de după atac: un vehicul carbonizat și oameni care transportă cu agitație răniții la spital. Armata israeliană a declarat că a deschis focul mai întâi asupra a "doi teroriști care operau o dronă ce reprezenta o amenințare" pentru trupele sale, iar apoi din nou asupra vehiculului în care s-au urcat "mai mulți" alții după ce au recuperat drona.

La sfârșitul lunii februarie, s-a încheiat prima fază a încetării focului în Gaza. Au fost șase săptămâni în care Hamas a eliberat 33 de ostatici, majoritatea în viață, iar Israelul a eliberat peste 1.500 de prizonieri palestinieni. De atunci nu au mai avut loc schimburi, dar nici luptele nu au revenit la nivelul anterior, iar trupele israeliene rămân retrase în zonele convenite din interiorul Fâșiei Gaza.

Copii palestinieni se luptă pentru a obține mâncare în Yabalia, în nordul Fâșiei Gaza, după ce Israelul a blocat din nou intrarea ajutoarelor umanitare, luni. Omar Ashtawy (DPA/Europa Press)

Acordul dintre Israel și Hamas, încheiat sub presiunea lui Donald Trump cu câteva zile înainte de preluarea mandatului, prevedea că părțile trebuiau să profite de pauză pentru a negocia tranziția către a doua fază, cea care implică încheierea războiului. Netanyahu nu a respectat acest lucru, la fel ca și alte angajamente (retragerea de la granița dintre Gaza și Egipt, permiterea intrării rulotelor pentru a adăposti pe cei care și-au pierdut casele...) și acum cere, cu sprijinul Washingtonului, prelungirea primei faze, astfel încât Hamas să continue să elibereze ostatici, fără garanții că se va respecta ceea ce s-a convenit: încheierea războiului.

Deși Israelul nu a reluat bombardamentele pe scară largă, le-a intensificat treptat în ultimele săptămâni, în corelație cu cât de mult dorește să apese pe accelerație. De asemenea, comunicatele militare care raportează despre bombardamentele din Gaza sunt direct proporționale și repetă formula conform căreia acestea au fost un răspuns la o încercare de "amplasare a unor dispozitive explozive" în apropierea trupelor. Peste o sută de persoane au murit în Gaza din cauza atacurilor israeliene în cele aproape două luni de armistițiu. Acest ultim atac, adăugat la recuperarea zilnică a cadavrelor de sub dărâmăturile din cele 15 luni anterioare de război (12 în ultimele 48 de ore), ridică bilanțul invaziei israeliene, ca urmare a atacului Hamas din octombrie 2023, la 48.543 de morți și 111.981 de răniți.

Frecvența bombardamentelor a crescut, proporțional, în această lună, în paralel cu blocarea accesului ajutoarelor umanitare și întreruperea puținei electricități pe care Israelul încă o vindea Fâșiei Gaza și o deducea din contul Autorității Naționale Palestiniene. Agenția ONU dedicată copilăriei, UNICEF, a informat sâmbătă că malnutriția acută în rândul bebelușilor cu vârsta sub doi ani s-a dublat într-o lună, într-o "creștere șocantă" de la 15,6% în ianuarie.

Reuniunea cabinetului

Netanyahu intenționează să-și reunească cabinetul de securitate sâmbătă seara, pentru a decide următorii pași legați de implementarea acordului de încetare a focului. Va face acest lucru având pe masă un raport privind progresul negocierilor de la Doha, axate pe prelungirea primei faze și la care a participat pentru prima dată trimisul pentru Orientul Mijlociu al lui Trump, Steve Witkoff. SUA este unul dintre mediatorii și garanții respectării pactului, alături de Egipt și Qatar.

Cu o zi înainte, s-a demonstrat fragilitatea procesului și izolarea Hamas. Mișcarea islamistă a anunțat unilateral existența unui acord pentru eliberarea singurului ostatic în viață cu dublă cetățenie americană-israeliană, Edan Alexander. Witkoff nu numai că a negat acest lucru, dar l-a acuzat pe Hamas că a făcut o "alegere foarte proastă" și a dezvăluit că i-a stabilit un termen limită pentru a-l elibera. "Hamas nu are timpul de partea sa, este foarte conștient de termenul limită și trebuie să știe că vom răspunde în consecință dacă îl depășește", a amenințat el.

Trimisul lui Trump a mai dezvăluit că a prezentat la Doha - împreună cu directorul pentru Orientul Mijlociu al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, Eric Trager - o "propunere de punte" între părți. Aceasta constă — așa cum dorește Israelul — în prelungirea primei faze a încetării focului pe durata lunii sfinte musulmane a Ramadanului și a Paștelui evreiesc ulterior, care se încheie pe 19 aprilie, dar ar implica eliberarea a mai puțini ostatici, singura monedă de schimb importantă a Hamas. Witkoff nu dezvăluie numărul ("s-ar face conform formulelor anterioare", a indicat el simplu), dar scurgerile de informații sugerează că ar fi cinci ostatici în viață.