
În câteva cuvinte
Curtea din SUA a decis ca Argentina să predea 51% din acțiunile YPF. Decizia este legată de un proces după naționalizarea companiei în 2012.
Argentina se confruntă cu o provocare juridică majoră în instanța din New York. Judecătorul Loretta Preska a ordonat țării să predea 51% din acțiunile companiei petroliere YPF. Această decizie este direct legată de un proces intentat după naționalizarea YPF în 2012, când pachetul majoritar de acțiuni era deținut de compania spaniolă Repsol.
Acțiunile vor fi folosite ca parte a plății în urma unei hotărâri judecătorești din septembrie 2023, în cadrul căreia acționarii afectați de procesul de naționalizare urmau să primească despăgubiri. Deși decizia poate fi contestată, aceasta creează dificultăți semnificative pentru strategia juridică a guvernului Javier Milei.
Hotărârea judecătorului Preska prevede: „Din motivele expuse anterior, moțiunea reclamanților este ADMISĂ”. Argentina trebuie să transfere acțiunile de clasa D ale YPF într-un cont global de custodie la BNYM (Bank of New York Mellon) din New York în termen de 14 zile de la data hotărârii. BNYM va trebui să înceapă transferul drepturilor de proprietate ale Argentinei asupra acțiunilor de clasa D YPF către reclamanți sau către persoanele desemnate de aceștia într-o zi lucrătoare de la data depunerii acțiunilor în cont.
În 2012, la momentul naționalizării, 57,5% din YPF era deținut de Repsol, 25,5% de Petersen Energía Inversora și Petersen Energía (două companii spaniole legate de familia argentiniană Eskenazy), iar 17% erau distribuite între investitori minoritari, inclusiv Eton Capital. În 2023, Eton Capital a primit deja 1,714 miliarde de dolari.
În această situație este implicat și Buford Capital, un fond specializat în achiziționarea drepturilor de creanță ale companiilor falimentare pentru a intenta procese pentru sume mari, o metodă similară celei folosite de „fondurile vultur” cu privire la obligații. Fondul a dat în judecată statul argentinian, achiziționând drepturile de la Petersen Energía Inversora și Petersen Energía, care se află în procedură de insolvență în Spania. Acestea au contractat împrumuturi pentru a cumpăra o participație la YPF, care și-a pierdut valoarea după expropriere.
Hotărârea judecătorului Preska, pronunțată acum doi ani, a concluzionat că Argentina ar fi trebuit să ofere aceleași condiții ca și Repsol tuturor celorlalți acționari, conform prevederilor statutului YPF în cazul transferului a peste 15% din acțiuni. Argentina a încercat să demonstreze că cazul ar trebui judecat în instanțele locale, iar expropriere YPF a respectat toate reglementările legale, inclusiv plata a 5 miliarde de dolari către Repsol. Cu toate acestea, judecătorul Preska a decis că guvernele străine nu pot pur și simplu anula excepțiile de la FSIA (Legea privind imunitatea statelor străine), invocând propriile legi pentru a-și proteja activele de executare în SUA. Dacă curtoazia internațională ar putea prevala asupra FSIA, permițând legislației străine să controleze ce active suverane sunt supuse executării, fiecare stat străin ar putea evita executarea hotărârilor judecătorești în instanțele americane.
Instanța a lăsat YPF în afara litigiului. Aceasta înseamnă că statul argentinian, nu compania (care deține încă 49% din acțiuni în mâini private), va trebui să plătească despăgubirile. În orice caz, guvernul nu este în măsură să satisfacă cererea judiciară, nu doar din cauza lipsei de fonduri, având în vedere rezervele internaționale negative și dependența de Fondul Monetar Internațional pentru a-și susține moneda. Legea privind naționalizarea YPF interzice puterii executive să transfere acțiunile expropriate fără autorizarea prealabilă a Congresului.
Această decizie a surprins „Casa Rosada” (Palatul Prezidențial). În noiembrie 2024, după victoria lui Donald Trump și cu două luni înainte de preluarea funcției, Departamentul de Justiție al SUA a trimis o declarație scrisă judecătorului Preska, solicitând respingerea despăgubirilor solicitate de Burford Capital și Eton Capital, care au câștigat procesul împotriva companiei petroliere argentiniene. Casa Albă a susținut că cererea reclamanților încalcă legile locale din SUA și deschide posibilitatea unor măsuri reciproce din partea Argentinei cu privire la activele suverane americane.