În câteva cuvinte
Kaja Kallas, șefa diplomației UE, se arată sceptică față de planurile de pace pentru Ucraina, insistând că Europa trebuie să oblige Rusia la negocieri reale. Ea avertizează, de asemenea, cu privire la amenințarea tot mai mare a războiului hibrid din partea Kremlinului, care ar putea afecta chiar și țări precum Spania și Portugalia.
Kaja Kallas, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, privește cu scepticism planurile de pace care sunt discutate în prezent pentru Ucraina. Într-un interviu acordat în biroul său de la Comisia Europeană, Kallas a declarat că aceste inițiative nu numai că sunt nerealiste, dar nici nu creează condițiile necesare pentru ca Rusia, agresorul, să nu își repete agresiunea.
La preluarea funcției de succesor al lui Josep Borrell într-un moment extrem de delicat pentru Europa, Kallas a subliniat că Ucraina luptă pentru suveranitatea sa nu doar împotriva Rusiei, ci și în fața schimbării relațiilor cu Statele Unite sub conducerea lui Donald Trump, ceea ce a modificat fundamental peisajul geopolitic pentru Europa.
Kallas a avertizat, de asemenea, că vulnerabilitatea Europei nu se limitează la flancul estic, ci se extinde și spre sud. „Dronele pot decola de pe mare și pot ajunge în țări precum Spania și Portugalia”, a declarat ea, subliniind necesitatea unei abordări echilibrate și ferme față de războiul hibrid al Kremlinului.
Conform calculelor sale, Rusia a atacat peste 19 de țări în ultimii 100 de ani, fără ca vreuna dintre acestea să fi provocat agresiunea. Kallas insistă că orice plan de pace ar trebui să prevadă concesii și obligații clare din partea Rusiei, evitând sacrificii unilaterale din partea Ucrainei.
În ceea ce privește sancțiunile împotriva Rusiei, Kallas a remarcat impactul lor semnificativ: veniturile din petrol au scăzut, fondul național este aproape epuizat, iar inflația este ridicată. Cu toate acestea, ea a recunoscut că aceste măsuri nu au dus încă la o schimbare a comportamentului Rusiei, care, în opinia sa, nu manifestă o dorință autentică de a purta negocieri de pace.
Au fost discutate, de asemenea, dificultățile cu care se confruntă Uniunea Europeană în atingerea unei poziții comune cu privire la crize precum cea din Gaza, unde, în ciuda eforturilor de a oferi ajutor umanitar și de a susține soluția celor două state, lipsa de unitate subminează influența geopolitică a blocului.
Kallas a declarat că lumea are nevoie de un nou lider, iar UE, cu valorile sale fundamentale, precum respectul pentru drepturile omului și dreptul internațional, poate juca un rol crucial în modelarea noii ordini mondiale. Ea a subliniat că, deși relațiile cu SUA sunt complexe, Europa rămâne un partener de încredere pentru multe țări.
În concluzie, Kallas a abordat problema escaladării războiului hibrid rusesc împotriva Europei, subliniind necesitatea prevenirii atacurilor și extinderii inițiativei privind dronele la întregul continent. Ea a justificat, de asemenea, înăsprirea condițiilor pentru obținerea vizelor rusești ca o modalitate de a spori presiunea asupra elitei ruse, care, deocamdată, nu resimte costurile directe ale războiului din Ucraina.