Teodora Vásquez avea 20 de ani când a fost condamnată la 30 de ani de închisoare pentru omucidere agravată, după ce a născut un copil mort în 2007 în El Salvador

Teodora Vásquez avea 20 de ani când a fost condamnată la 30 de ani de închisoare pentru omucidere agravată, după ce a născut un copil mort în 2007 în El Salvador, unde avortul este condamnat în toate circumstanțele și unde astfel de evenimente, deși pot fi accidentale, trezesc suspiciuni. „Sărăcia este primul lucru care este condamnat. Dacă ești sărac, nu ai oportunități. Și dacă ești femeie și ești singură, este mai rău pentru tine. Multe femei din țara mea sunt victime ale sistemului judiciar”, spune Vásquez, care a petrecut 10 ani în închisoare până când un tribunal a stabilit că a fost condamnată pe nedrept.

Numărul femeilor criminalizate și încarcerate crește într-un ritm „alarmant” și mai rapid decât cel al bărbaților în lume, avertizează raportul De la sărăcie la pedeapsă, al organizațiilor Penal Reform International și Women Beyond Walls, prezentat luni în fața unei comisii ONU privind situația femeilor. În studiu, se estimează că există peste 733.000 de femei și fete în închisoare în întreaga lume, un număr care a crescut cu 57% din 2000. În aceeași perioadă de timp, populația carcerală masculină a crescut cu 22%, detaliază pentru acest ziar Jérôme Mangelinckx, director de Politică Globală la Penal Reform International, într-un interviu telefonic.

„Sărăcia, relele tratamente și discriminarea de gen au determinat creșterea alarmantă a încarcerării femeilor în întreaga lume. Dacă nu se iau măsuri urgente, cifra ar putea depăși în curând un milion”, avertizează în concluziile raportului Sabrina Mahtani, avocat și fondator al Women Beyond Walls.

Organizațiile care au elaborat raportul se tem că, în fața reducerilor grave de finanțare pe care principalele guverne le prevăd pentru 2025, vor agrava această situație. „În loc să investească în servicii de sprijin și soluții, țările continuă să criminalizeze pe cele care sunt marginalizate și mai vulnerabile”, regretă Mahtani.

Raportul consideră că există legi care criminalizează în special femeile pentru acte legate de propria supraviețuire, cum ar fi cerșetoria, furtul minor sau munca informală și menționează că există o „feminizare a sărăciei”, așa cum a menționat deja ONU Femei în 2022. De exemplu, în Uganda, în 2024, furtul a reprezentat 33% din infracțiunile minore comise de femei, majoritatea cu copii și în situații de sărăcie. Printre mărturiile adunate de raport, există două femei care au fost acuzate — și una dintre ele condamnată la 30 de zile de închisoare — pentru că au furat lapte praf pentru a-și hrăni bebelușii.

„Afectate în mod disproporționat”

Raportul scoate în evidență, de asemenea, criminalizarea femeilor care lucrează, de exemplu, ca vânzătoare ambulante, zilieri sau muncitoare domestice. Din cele 75,6 milioane de lucrători domestici din întreaga lume, 76% sunt femei. În Kenya, multe femei au fost arestate pentru vânzarea de produse pe stradă, precum Emma, care încerca astfel să câștige niște bani pentru a-și întreține copiii. Femeia a fost arestată și condamnată la trei luni de închisoare sau la plata unei amenzi de 10.000 de șilingi kenieni (71 de euro), potrivit mărturiei adunate de acest raport.

Femeile sunt „afectate în mod disproporționat” de presupuse infracțiuni legate de morală: de la hainele pe care le poartă până la comportamentul lor public, trecând prin identitatea lor de gen și drepturile reproductive. În plus, studiul concluzionează că femeile sunt „afectate în mod disproporționat” de presupuse infracțiuni legate de morală: de la hainele pe care le poartă până la comportamentul lor public, trecând prin identitatea lor de gen și drepturile reproductive.

Iris Kaingu, o femeie de afaceri zambiană și influencer pe rețelele de socializare, a fost arestată în 2022 și acuzată de purtarea unei „vestimentații indecente” pentru că purta o rochie neagră transparentă. Cu trei ani înainte, două tinere nigeriene, Farida Taofiq și Raihana Abbas, au fost, de asemenea, acuzate de utilizarea unei vestimentații indecente pentru că purtau rochii scurte. Un tribunal le-a condamnat la două luni de închisoare sau la o amendă de 3.000 de naira nigeriene (1,79 euro).

În ciuda faptului că tendința mondială merge spre depenalizarea avortului, așa cum a recomandat Organizația Mondială a Sănătății (OMS), în prezent în 15 țări este interzisă întreruperea voluntară a unei sarcini, indiferent de circumstanțe. Raportul citează cazul El Salvador, unde femeile pot fi condamnate la zeci de ani de închisoare, și al Ruandei, unde o organizație neguvernamentală a calculat în 2021 că un sfert din femeile din închisoare fuseseră condamnate pentru că au suferit un avort. Această criminalizare a avortului aduce cu sine o mortalitate maternă mai mare, ca în Haiti sau Honduras, unde este de trei ori mai mare decât media mondială și sunt țări în care avortul este interzis.

Riscul extremei drepte

Mangelinckx subliniază, la rândul său, că femeile sunt afectate și penalizate în special de infracțiunile de trafic de droguri. „Politicile aplicate, adăugate la credințele patriarhale, cresc probabilitatea ca femeile să fie supuse proceselor penale, detenției preventive și pedepselor mai lungi de închisoare în comparație cu bărbații”, asigură raportul.

În studiu este citat, de exemplu, cazul Caterinei, o venezueleană de 36 de ani, care a fost condamnată la 25 de ani de închisoare în Hong Kong după ce nu a reușit să convingă juriul tribunalului că a fost forțată să transporte cocaină în corpul său. Femeia a asigurat că a fost răpită în Brazilia după ce a răspuns la un anunț de angajare fals. Raportul estimează că, în medie, 35% din condamnările împotriva femeilor sunt pentru infracțiuni legate de droguri, față de 19% contabilizat la bărbați. În America Latină și Asia, acest procent de femei condamnate poate crește până la 50% și, respectiv, 80%.

În concluzii, Mahtani avertizează că, odată cu programele de extremă dreaptă care câștigă teren în numeroase țări, mișcările împotriva drepturilor femeilor vor continua să crească și utilizarea legii împotriva lor va crește, de asemenea, de exemplu, prin penalizarea avortului. Aceasta este „o chemare fermă la acțiune colectivă”, cere expertul.

Prin urmare, organizațiile care au realizat acest raport îndeamnă țările și Națiunile Unite să adopte măsuri concrete pentru a aplica pe deplin regulile de la Bangkok privind tratamentul femeilor închise, astfel încât să se producă o reducere vizibilă a încarcerării femeilor înainte de 2030, termenul limită al Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. „Trebuie să reformăm colectiv practicile care criminalizează femeile din cauza condițiilor lor socio-economice și a vulnerabilității lor. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că vocile și experiențele femeilor cu experiențe de viață importante ajung la dezbaterile politice de nivel înalt, inclusiv viitoarele consultări cu ocazia celei de-a 30-a aniversări a Declarației de la Beijing privind egalitatea de gen și alte forumuri similare”, a concluzionat Mary Robinson, fost președinte irlandez și fost înalt comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, care a scris prefața raportului.