Spania a fost zguduită de dezvăluirea unei ample scheme infracționale de evaziune fiscală, legată de neplata TVA la vânzarea de alcool. În urma unei operațiuni comune a Gărzii Civile și a Agenției Fiscale, au fost arestate opt persoane suspectate de organizarea schemei, care a funcționat între 2018 și 2024, provocând un prejudiciu statului de aproximativ 69 de milioane de euro.

Operațiunea, condusă de Parchetul European, a dezvăluit o rețea complexă de 93 de companii înregistrate în Spania, Germania, Portugalia, Malta și Insulele Turks și Caicos. Aceste companii au fost folosite pentru spălarea de bani și evaziune fiscală prin cumpărarea și vânzarea a sute de mii de sticle de alcool, echivalentul a 8,2 milioane de litri de alcool pur.

Printre companiile implicate se numărau intermediari fictivi și firme fantomă, care nu desfășurau activități reale, nu plăteau impozite și dispăreau la câteva luni după înființare. De asemenea, au fost folosite companii-“ecran”, care imitau activitatea, și firme de distribuție.

În cadrul operațiunii, denumită "Operațiunea Gallagher", au fost efectuate percheziții la birourile și locuințele suspecților din Barcelona, Cadiz, La Coruña, Madrid și Valencia, precum și într-un hotel de lux din Ibiza. Au fost confiscate o iaht, cinci autoturisme de lux (inclusiv trei Porsche), 34 de ceasuri de lux și 333.085 euro în numerar. În plus, au fost blocate conturi bancare cu peste 700.000 de euro și a fost emis un ordin de sechestru pentru 21 de proprietăți.

Cei arestați sunt acuzați de evaziune fiscală, spălare de bani, falsificare de documente și apartenență la o organizație criminală. Ancheta a început în 2023, după detectarea semnelor de fraudă printr-un depozit de alcool din apropierea Valenciei. Investigația a stabilit că suspecții achiziționau cantități mari de alcool din alte țări UE, le importau în depozit, evitând plata TVA datorită unui regim de impozitare tranzitoriu. Apoi, alcoolul era vândut prin intermediul unor companii fantomă, care, formal, percepeau TVA la vânzare, dar nu îl transferau niciodată la buget, dispărând ulterior.

În același timp, companiile care cumpărau alcool de la firmele fantomă erau, de fapt, "cutii poștale". Acestea vindeau mărfurile, acoperindu-se cu facturi false, ascunzând schema reală de fraudă, și le transmiteau într-un al treilea eșalon al rețelei - companiilor de distribuție. Aceste companii vindeau alcoolul angrosistilor, iar aceștia - consumatorilor finali. Organizația oferea alcool la prețuri mult mai mici decât cele de pe piață, ceea ce îi permitea să cucerească o parte din piață.

Ancheta mai arată că rețeaua avea o structură financiară pentru spălarea veniturilor, transferând bani între diferite conturi bancare ale diferitelor companii pentru a face dificilă urmărirea lor. Se presupune că organizația a fost condusă de trei spanioli, care au încercat să nu apară oficial în companii, astfel încât responsabilitatea pentru crime să revină doar persoanelor interpuse.