În Italia, macaroanele, în special celebra „pastasciutta antifascistă”, au devenit un simbol al rezistenței împotriva regimului fascist. Acest gest, sărbătorit pe 25 iulie, comemorează căderea dictaturii lui Mussolini, când o simplă farfurie de paste a sfidat ideologia regimului.

Într-o scenă iconică din filmul „Un american la Roma” (1954), protagonistul, confruntat cu o farfurie de spaghete, exclamă: „Macarona, m-ai provocat și acum te voi mânca!”. Această scenă reflectă pasiunea italiană pentru paste, care a devenit parte a identității naționale.

Cu toate acestea, în timpul fascismului, pastele erau considerate o mâncare „străină”, contrară idealului „noului italian”. Regimul a încercat să limiteze consumul de paste, dar fără succes.

Simbolul acestei rezistențe a devenit „pastasciutta antifascistă” – o tradiție renașcută în ultimele decenii. După căderea regimului fascist, familiile pregăteau paste pentru a celebra libertatea, simbolizând sfidarea dictaturii.

Mirco Zanoni, coordonatorul cultural al Institutului Cervi, subliniază că pastele au devenit un simbol al solidarității și o provocare la adresa politicii vremii. Institutul Cervi, un centru de cercetare a fascismului, a reînviat această tradiție în anii '90, organizând sărbători pentru a comemora căderea fascismului.

Pregătirea „pastasciutta” a devenit o manifestare a valorilor democratice și a solidarității, valabile în orice moment. Un profesor notează că este mai degrabă o sărbătoare decât o revoltă, dar folosirea pastelor atinge coardele sensibile ale imaginației culturale legate de fascism.

Interesant este că chiar și Hitler, întâlnindu-se cu Mussolini în 1938, a cerut paste, demonstrând popularitatea sa în creștere. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, consumul de paste în Italia a crescut, în ciuda încercărilor fasciștilor de a promova orezul. Fascismul a încercat să impună propria dietă, dar a eșuat, iar pastele au rămas una dintre principalele mâncăruri italiene.