Geneticiana americană Mary-Claire King a devenit un simbol al luptei pentru drepturile omului, dezvoltând o metodă inovatoare de identificare genetică care a ajutat „Abuelas de Plaza de Mayo” să găsească nepoții răpiți în timpul dictaturii din Argentina. Munca sa nu numai că a ajutat la reunirea familiilor, ci a pus și bazele identificării victimelor dictaturilor, războaielor și genocidelor din întreaga lume.

În anii 1980, când testele moderne ADN nu fuseseră încă dezvoltate, geneticiana s-a confruntat cu o sarcină dificilă – să demonstreze identitatea unui copil ai cărui părinți au fost uciși sau dispăruți. Cheia a fost secvențierea ADN-ului mitocondrial, care este transmis doar de la mamă. Această metodă le-a permis „Abuelas” să dovedească relația de rudenie și să returneze copiii răpiți familiilor lor. „Abuelas” au glumit că ADN-ul mitocondrial este dovada că „Dumnezeu este femeie”.

Munca lui King a avut un impact enorm asupra identificării victimelor dictaturilor, războaielor și genocidelor din întreaga lume. A devenit baza pentru stabilirea identității victimelor în țări precum Balcani, Haiti, Rwanda și Filipine.

Cu toate acestea, relevanța muncii lui King nu este pierdută nici astăzi. Decizia guvernului argentinian cu privire la Banca Națională de Date Genetice (BNDG) pune în pericol căutarea copiilor răpiți. Este important de reținut că știința poate și trebuie să fie un instrument pentru protejarea drepturilor omului și pentru a servi societății.

Contribuția oamenilor de știință la știință și la apărarea drepturilor omului este inestimabilă. Munca sa subliniază importanța utilizării geneticii pentru „bine” și arată că știința poate servi interesele oamenilor, ajutând la restabilirea justiției și la combaterea crimelor împotriva umanității. Importanța muncii sale este greu de supraestimat.