La șapte ani de la devastatorul incendiu, Muzeul Național din Rio de Janeiro începe o redeschidere treptată. O expoziție temporară, care include un meteorit și scheletul unei balene, marchează un prim pas spre restaurarea completă a muzeului și a colecției sale, fondate în 1892.

Incendiul, care a avut loc acum șapte ani, a distrus exponate de neprețuit, de la ornamente indigene până la fosile, schelete de dinozauri și mumii egiptene. De atunci, lucrările de restaurare au avansat lent. Totuși, în fața nerăbdării publicului, care așteaptă redeschiderea completă (programată pentru 2028), conducerea muzeului a ales să ofere publicului o „gustare”: începând de miercuri, va fi din nou expus meteoritul Bendegó, expus în muzeu de la deschiderea sa în 1892.

Vizitatorii vor putea vizita gratuit trei săli la intrare, inclusiv scara monumentală. La intrarea în muzeu, privirea este imediat atrasă de meteorit, care a rezistat la temperaturile ridicate ale incendiului și acum servește drept simbol al rezistenței. În jurul său, pereți recent restaurați, dar și alții carbonizați, murdari și cu exfolieri, așa cum au rămas după tragica noapte de 2 septembrie 2018. Incendiul a fost cauzat de un scurtcircuit la aparatele de aer condiționat.

Ideea este ca vizitatorii să poată aprecia munca restauratorilor, văzând „înainte” și „după”. Ulterior, se intenționează să se finalizeze restaurarea, dar într-o sală adiacentă (încă închisă publicului) vor fi lăsate la vedere grinzi uriașe, contorsionate de foc, și pereți goi de cărămidă. Acesta va fi „Spațiul Memoriei” – o cicatrice care amintește de tragedie.

După meteorit, privirea se îndreaptă spre tavan, unde este suspendat un schelet uriaș de balenă. Este un mascul de cașalot de 16 metri lungime. Expoziția invită vizitatorii să-i dea un nume. Istoria animalului este, de asemenea, interesantă: a fost găsit murind pe o plajă din Ceará, în nord-estul Braziliei, în 2014.

Alte exponate care au supraviețuit incendiului includ detalii arhitecturale și decorative, cum ar fi două statui de marmură ale zeilor Orfeu și Cybele. Acestea decorau partea superioară a fațadei muzeului. Originalele au fost restaurate și înlocuite cu copii. În această parte a expoziției temporare este prezentată istoria clădirii.

Restaurarea completă a muzeului, care a fost unul dintre cele mai importante din Brazilia, necesită fonduri considerabile. Bugetul total al lucrărilor de restaurare este de 517 milioane de reali (95 de milioane de dolari), dar pentru a finaliza lucrările este necesar să se strângă încă 33%. Majoritatea fondurilor sunt publice, dar există și contribuția a cinci companii private.

Până în prezent, 80% din acoperișuri și 75% din fațade au fost restaurate, dar mai este mult de lucru, mai ales în partea din spate și în anexele acestei clădiri de peste 15.000 de metri pătrați.

O atenție deosebită merită sarcina de a reconstitui colecția. Conducerea muzeului a solicitat deja de câțiva ani instituțiilor și colecționarilor privați din întreaga lume, iar în prezent sunt colectate 14.000 de exponate.

Piesa de rezistență a colecției promite să fie un vechi și delicat veșmânt din pene de ibis roșu. Acesta s-a întors în Brazilia în septembrie anul trecut, după trei secole petrecute în Muzeul Național al Danemarcei din Copenhaga. Deocamdată nu va putea fi văzut, fiind depozitat într-o cameră specială, cu condiții controlate de iluminare, temperatură și umiditate. Cu toate acestea, este vizitat în mod regulat de indigenii Tupinambá din Bahia, pentru care nu este doar un obiect, ci un strămoș cu care pot comunica. Săptămâna viitoare, aceștia vor vizita din nou muzeul pentru o veghe.

Unii indigeni doresc să returneze veșmântul pe teritoriul său original, în ciuda dificultăților de conservare a acestuia. Vice-directorul Muzeului Național, Andréa Ferreira da Costa, exclude această posibilitate: „Vom fi întotdeauna deschiși vizitelor lor, ritualurilor lor, dar veșmântul a fost donat Muzeului Național”.