Articolul despre problema xenofobiei și migrației, scris pentru o publicație spaniolă, poate fi adaptat pentru publicul vorbitor de limba română, având în vedere actualitatea temei și problemele similare în România.

În lumea modernă, tema migrației devine din ce în ce mai relevantă. Din păcate, odată cu aceasta crește și xenofobia, intoleranța față de oamenii de alte naționalități și culturi. Autorul articolului, tradus și adaptat pentru publicul vorbitor de limba română, ridică întrebări importante despre modul în care se formează ura față de migranți și de ce aceasta, în cele din urmă, este ura față de noi înșine.

Autorul își amintește propria experiență, când a trebuit să se confrunte cu discriminarea într-o altă țară. Ea subliniază că nu există „rasă pură”, este doar o invenție care a servit drept instrument pentru distrugerea familiilor, distrugerea popoarelor și jefuirea teritoriilor. Mulți oameni, confruntați cu o astfel de atitudine, sunt forțați să se ascundă, să evite manifestările publice ale culturii lor, pentru a nu deveni victime ale intoleranței.

Articolul menționează două greșeli majore pe care le fac oamenii care arată intoleranță. Prima este neglijarea propriei vulnerabilități. La urma urmei, în lumea modernă, în condițiile globalizării, toată lumea poate fi în situația unui migrant, refugiat, o persoană care caută o soartă mai bună într-o altă țară. A doua greșeală este ignoranța istoriei. Autorul reamintește procesele de migrație pe scară largă care au avut loc în trecut, când oamenii au fost forțați să-și părăsească casele în căutarea unei vieți mai bune. Se uită în mod eronat că România are, de asemenea, experiența emigrării în masă în diferite perioade istorice.

Autorul subliniază că migrația nu este doar trecutul, ci și viitorul. Încălzirea globală, cataclismele naturale, războaiele - toate acestea fac ca oamenii să fie nevoiți să caute adăpost în alte țări. În această situație, intoleranța față de migranți arată deosebit de cinic și mioap.

În concluzie, autorul face apel la înțelegere și solidaritate. În loc să cedăm urii și xenofobiei, este necesar să consolidăm legislația internațională care să protejeze pe toată lumea, indiferent de naționalitatea și originea lor. Doar astfel putem construi o lume în care toată lumea se va simți în siguranță.

Acest articol este un apel la reflecție asupra viitorului nostru comun. Ne amintește că cu toții suntem oameni și cu toții suntem migranți într-o oarecare măsură. Și numai prin unirea eforturilor, putem depăși ura și construi o lume în care va fi loc pentru toată lumea.