
În câteva cuvinte
Noul Papă al Romei, Leon al XIV-lea, a fost ales. El trebuie să câștige încrederea Romei, pentru care Papa este înainte de toate episcopul orașului. Noul pontif se confruntă cu comparații cu Papa Francisc și cu necesitatea reformelor în Vatican.
Alegerea unui nou pontif captează întotdeauna atenția globală, dar la Roma însăși, evenimentul are o semnificație aparte, aproape intimă și familială. Orașul, care este simultan capitala unui stat laic și centrul spiritual al lumii catolice, a urmărit cu atenție primii pași ai Papei Leon al XIV-lea, care trebuie să câștige încrederea atât a romanilor credincioși, cât și a celor necredincioși.
Procesul de alegere a liderului Bisericii Catolice a căpătat în ultima vreme trăsături ale unui eveniment mediatic modern. Prezentatorul TV Diego Bianchi compară conclavurile cu un "talent show", unde candidații sunt discutați în funcție de calitățile lor, iar pariurile sunt făcute "ca la piața transferurilor de fotbaliști". Această frenezie depășește granițele Italiei: mii de jurnaliști din 90 de țări au așteptat fumul alb din coșul Capelei Sixtine. Este o reamintire că, în ciuda celei mai moderne tehnologii, inclusiv sateliți și inteligență artificială, vechiul ritual de ardere a buletinelor de vot de către cardinali rămâne neschimbat, iar dreptul la primirea veștii despre alegerea pontifului aparține oricărui roman obișnuit din Piața Sfântul Petru.
Pentru Roma, Papa este în primul rând episcopul său. Biserica, înainte de a fi universală, este catolică, apostolică și... romană. Funcționarii Vaticanului sunt, în mare parte, romani, iar acest amalgam profund, istoric conflictual între oraș și papalitate, este dificil de înțeles pentru cineva din afară. Cum a remarcat spiritual umoristul Maurizio Crozza, Roma este singurul oraș din lume capitală a două state: unul "crede în Dumnezeu și așteaptă mereu un miracol", celălalt este Vaticanul. Și gluma nu este chiar departe de adevăr.
Romanul — credincios sau ateu, de stânga sau de dreapta — privește lucrurile cu distanță și un strop de neîncredere. Inima lui poate fi câștigată mai ușor cu sinceritate și umanitate decât cu o cateheză aridă. Angelo di Mario, proprietarul unei mici firme de transport, își amintește cum Papa Francisc a "cucerit" Roma cu simplul său "buona sera" (bună seara) de la balcon și cu aspectul său de om de-al locului, căruia îi plac glumele. Noul Papă Leon al XIV-lea, anterior cunoscut sub numele de cardinalul Prevost, va avea nevoie de timp, cred romanii. Cei care l-au văzut din piață au rămas puțin reci, dar cei care l-au urmărit la televizor au observat o anumită emoție pe chipul său, iar asta place. La urma urmei, un Papă trebuie să transmită bunătate, o imagine de pace și încredere. Apoi, cine are credință, cu atât mai bine.
Tiziana Piccone, o atee convinsă, locuiește la Roma de 20 de ani. Ea a fost impresionată de rapiditatea cu care, în opinia ei, mulțimea de credincioși "a uitat" de Francisc. Ea observă cu tristețe cum zona Vaticanului se degradează, pierzând comerțurile tradiționale și locuitorii, transformându-se într-un loc pentru turiști care vin să-și facă un selfie. Ea regretă că oamenii nu mai vin pentru frumusețe, istorie sau religie, ci pentru poze. Speră că, măcar mesajul lui Francisc, atât de aproape de problemele oamenilor, va rămâne important.
Leon al XIV-lea nu va avea o sarcină ușoară, cel puțin la început. Se va confrunta inevitabil cu comparația cu carisma Papei Francisc și, în același timp, va trebui să rezolve problemele de guvernare a Vaticanului lăsate de predecesorul său. Nemulțumirea funcționarilor Vaticanului față de stilul de conducere al lui Bergoglio (numele laic al lui Francisc) a crescut, iar încercările lui Francisc de a "repara" situația au fost percepute uneori ca arbitrare.
Roberto Regoli, profesor de istorie contemporană la Universitatea Pontificală Gregoriană, menționează că un lucru care l-a făcut pe Papa Ioan Paul al II-lea să fie îndrăgit rapid de romani a fost faptul că a vizitat toate parohiile și cartierele, creând o prezență a Papei în oraș și a orașului în Papă. Cardinalul Prevost, care a trăit mulți ani la Roma, știe că trebuie să câștige Roma stradă cu stradă înainte de a cuceri lumea. Dincolo de problemele cu Curia și nevoile globale, el va trebui să stabilească o conexiune cu audiența locală. Papa Leon al XIV-lea a făcut un gest simbolic, vizitând Bazilica Santa Maria Maggiore și depunând un trandafir pe mormântul Papei Francisc. Astfel de acte simple, umane, rezonează cu Roma, atât de frumoasă și de neîncrezătoare, pe alocuri.