Curtea Internațională de Justiție a ONU a decis că țările care nu iau măsuri suficiente pentru a combate schimbările climatice încalcă dreptul internațional. Această decizie, deși consultativă, ar putea avea consecințe majore în viitoarele litigii legate de compensarea daunelor cauzate de schimbările climatice.

Curtea a subliniat „obligația cooperării internaționale” pentru prevenirea daunelor aduse mediului și, prin urmare, oamenilor. Instanța a indicat că statele semnatare ale diferitelor acorduri privind clima sunt obligate să ia măsuri pentru a limita emisiile de CO₂ și a limita creșterea temperaturii. De asemenea, este subliniată necesitatea protejării mediului pentru respectarea drepturilor omului, iar țările care nu iau aceste măsuri pot încălca dreptul internațional.

Președintele Curții a reamintit limitele acestei opinii juridice, care, după cum se așteaptă, va ghida căutarea unei soluții la criza climatică. În decizia, care depășește 500 de pagini, un mediu durabil este considerat un „drept al omului”, ceea ce ar putea clarifica aplicarea dreptului internațional în ceea ce privește clima. Acest lucru ar putea deschide calea pentru noi procese, precum și pentru apeluri la instanțele locale.

În timpul citirii deciziei, au avut loc demonstrații ale activiștilor de mediu în fața instanței de la Haga, cerând „justiție” și protecția drepturilor omului. Curtea a trebuit să răspundă la două întrebări principale: care sunt obligațiile statelor membre ONU în temeiul dreptului internațional de a proteja celelalte state membre și generațiile viitoare de schimbările climatice și care sunt consecințele juridice pentru statele care continuă să emită CO₂ și să nu ia măsuri suficiente pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Președintele instanței a declarat că protecția mediului este „o condiție prealabilă pentru protejarea drepturilor omului” și că efectele adverse ale schimbărilor climatice „pot împiedica dreptul la familie, sănătate și acces la locuințe și apă”. Prin urmare, „dreptul la un mediu durabil este o condiție indispensabilă pentru exercitarea celorlalte drepturi”.

În ceea ce privește a doua întrebare, s-a menționat că nerespectarea de către o țară a obligațiilor sale în temeiul tratatelor internaționale privind clima „poate constitui un act ilegal”. Curtea consideră că fiecare țară trebuie să-și asume responsabilitatea, în ciuda faptului că mulți sunt implicați în poluare. Curtea nu a putut stabili tipul de compensație în cazul daunelor de mediu, „deoarece aceasta nu poate fi întotdeauna reparată”, deși țările pot fi solicitate „să restaureze ecosistemele deteriorate, dacă este posibil”. În caz contrar, calculul despăgubirii va „depinde de natura și circumstanțele a ceea ce s-a întâmplat”.

Cererea care a dus la avizul consultativ al instanței a fost inițiată în 2019 de Vanuatu, o țară insulară din Pacific, a cărei supraviețuire depinde de creșterea nivelului mării. În 2023, Adunarea Generală a ONU, bazându-se pe un proiect de text al Vanuatu, susținut de 105 state, a adoptat o rezoluție prin care solicita Curții să decidă asupra obligațiilor climatice ale țărilor. Aproape 100 de țări și organizații interguvernamentale au participat la audieri. Există o diviziune între așa-numiții poluatori istorici – SUA, China, Brazilia, Japonia, Canada, Germania și Marea Britanie – și statele insulare mici sau țările în curs de dezvoltare. Pentru primele, Acordul de la Paris sau Protocolul de la Kyoto sunt suficiente și sunt baza pentru negocierile privind protecția climei. Celelalte consideră că suferă excesiv de pe urma efectelor schimbărilor climatice cauzate de alții și nu le rămâne decât să ceară dreptate.

Președintele a subliniat că „schimbările climatice afectează atât ecosistemele, cât și oamenii, și aceasta este o situație recunoscută de ONU”. De asemenea, a reamintit că o creștere a temperaturii actuale cu peste 1,5 grade Celsius „reprezintă o amenințare globală, după cum indică experții intervievați”.

Curtea a consolidat legătura dintre distrugerea cauzată de schimbările climatice și drepturile populației afectate. Deși instanțele nu conduc în mod obișnuit mișcările sociale, instanța ONU a făcut un pas înainte în lupta pentru justiția climatică.

În 2019, în Vanuatu a fost creată asociația „Studenți din Insulele Pacificului împotriva schimbărilor climatice”, care a colaborat cu guvernul pentru a face campanie în sprijinul deciziei ulterioare a Adunării Generale a ONU.