De-a lungul coastei braziliene a Amazonului, care cuprinde statele Amapá, Pará și Maranhão, se întind unele dintre cele mai importante păduri de mangrove din lume. Aceste ecosisteme, în ciuda rolului lor cheie în combaterea schimbărilor climatice și în sprijinirea economică a zeci de mii de familii, se confruntă astăzi cu o amenințare din ce în ce mai mare.

Aceste vaste zone umede de coastă, pe lângă protecția împotriva inundațiilor și tsunami-urilor, sunt unele dintre cele mai puternice ecosisteme de „carbon albastru” din lume. Sistemele lor radiculare complexe sunt capabile să stocheze emisii de carbon timp de secole, ceea ce le face neprețuite în lupta împotriva încălzirii globale.

Mangrovele susțin, de asemenea, diverse forme de viață. În nordul Braziliei, pescarii tradiționali de crabi sunt doar una dintre numeroasele comunități ale căror activități culturale și economice sunt strâns legate de ecosistem. În unele state, pescuitul de mangrove reprezintă până la 50% din toată pescuitul artizanal, datorită familiilor care capturează crabi, moluște, pești și creveți folosind metode tradiționale transmise din generație în generație.

Cu toate acestea, această comoară naturală se confruntă cu o serie de probleme. Istoric subevaluate din punct de vedere economic, în ultimii 40 de ani, 20% din aceste păduri tropicale umede au fost pierdute din cauza dezvoltării urbane, reducând acoperirea lor globală și făcând milioane de oameni mai vulnerabili la inundații.

Distrugerea pădurilor de mangrove duce la faptul că solurile lor bogate în carbon sunt expuse oxigenului, eliberând în atmosferă carbonul acumulat de secole. Acest lucru ar putea duce la faptul că distrugerea pădurilor de mangrove ar reprezenta până la 10% din totalul emisiilor legate de defrișări la nivel mondial.

Pe lângă aceste amenințări, Congresul Național al Braziliei, dominat de conservatori, a aprobat recent un proiect de lege menit să atenueze regulile de evaluare a impactului asupra mediului. Ecologiștii, oamenii de știință și apărătorii teritoriilor numesc acest proiect de lege „legea distrugerii”. Acesta a fost aprobat cu doar câteva luni înainte ca Brazilia să găzduiască Conferința Părților la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (COP30). Această conferință are scopul de a prezenta țara ca lider mondial în lupta împotriva schimbărilor climatice.

În ajunul acestui summit climatic, oamenii de știință și activiștii brazilieni subliniază că este necesar să se ia măsuri urgente pentru a atinge obiectivele internaționale privind reducerea emisiilor de carbon și conservarea pădurilor de mangrove. Soarta acestor ecosisteme va fi un test decisiv al adevăratei disponibilități a guvernului brazilian de a-și proteja patrimoniul natural și de a contribui la reglementarea globală a climei.