Papa Leon al XIV-lea a efectuat prima sa vizită la Moscheea Albastră din Istanbul, însă a încălcat tradiția stabilită a rugăciunii comune cu liderii musulmani. Acest gest a stârnit uimire, deoarece predecesorii săi au folosit astfel de momente pentru a demonstra apropierea interreligioasă.

Sâmbătă, Papa Leon al XIV-lea a făcut un act important de dialog și apropiere cu islamul, desculț și intrând pentru prima dată ca suveran pontif într-un lăcaș de cult musulman – maiestuoasa Moschee Albastră din Istanbul. Însă, spre deosebire de predecesorii săi, Benedict al XVI-lea și Francisc, care în timpul vizitelor lor în țară în 2006 și, respectiv, 2014 au avut un moment de rugăciune în același loc, Papa nu s-a rugat, deși inițial acest lucru fusese planificat.

Astfel de vizite sunt întotdeauna delicate în relațiile complexe dintre Biserica Catolică și islam, iar fiecare detaliu este atent analizat. În trecut, au existat chiar dezbateri despre cum ar trebui numit exact acțiunea sau inacțiunea Papei în moschee – rugăciune sau moment de concentrare, pentru a evita dispute teologice.

În ultimele decenii, rugăciunea comună dintre un Papă și un lider musulman a fost considerată un pas clar de apropiere între cele două religii, așa cum au făcut Benedict al XVI-lea și Francisc în timpul vizitelor lor la Moscheea Albastră. Acest gest a fost deosebit de important pentru Benedict al XVI-lea, deoarece călătoria sa a avut loc la două luni după scandalul provocat de discursul său de la Regensburg, unde Joseph Ratzinger a atins tema utilizării violenței în islam, iar frazele scoase din context au declanșat un val de proteste în lumea musulmană. În Istanbul au avut loc chiar demonstrații împotriva lui Benedict al XVI-lea.

Prin urmare, a stârnit o anumită uimire faptul că Leon al XIV-lea nu a urmat tradiția, deja aparent consolidată, a rugăciunii comune în Moscheea Albastră. Nu se știe dacă a fost o decizie deliberată sau pur și simplu luată pe parcursul vizitei. Faptul este că Leon al XIV-lea, după aproximativ 15 minute petrecute în Moscheea Sultan Ahmed, a părăsit-o fără să se roage.

Programul oficial al Vaticanului indica în mod clar că Robert Prevost ar fi avut în moschee un „moment de rugăciune în tăcere”, iar muezinul templului, Asgin Tunca, ca răspuns la întrebările jurnaliștilor, a explicat că l-a invitat pe Papă să se roage la sosire. Totuși, evenimentul s-a desfășurat practic ca o vizită turistică, în timpul căreia Tunca i-a povestit istoria și arhitectura clădirii.

„Mi s-a explicat că Papa urma să se roage aici și am spus că nu sunt probleme”, a comentat Tunca pentru jurnaliștii intrigați de această chestiune. „I-am spus: «Acesta este casa lui Dumnezeu, dacă doriți, puteți să vă rugați», iar el a răspuns: «Este în regulă, să continuăm vizita»”, a relatat Tunca.

Sfântul Scaun, la scurt timp după aceea, a declarat pur și simplu că Papa „a vizitat moscheea în tăcere, în spirit de reculegere și ascultare, cu profund respect față de loc și față de credința celor care se adună acolo pentru rugăciune”.

Turcia a fost istoric un punct de joncțiune crucial în dialogul Vaticanului cu alte religii, atât cu islamul, cât și cu ortodoxia, deoarece patriarhul Constantinopolului este autoritatea supremă a acestei confesiuni. Primul papă care a început să călătorească, Paul al VI-lea, a vizitat Turcia în 1967, apoi Ioan Paul al II-lea în 1979.

Papa polonez a fost primul pontif care s-a desculțat și a intrat în Moscheea Omeiazilor din Damasc în 2001. Acolo s-a rugat la mormântul unde, conform tradiției, se află capul Sfântului Ioan Botezătorul. Apoi, în fața Marelui Muftiu, a cerut iertare „pentru toate cazurile în care musulmanii și creștinii s-au jignit reciproc”.