Papa Leon XIV și-a încheiat prima sa vizită apostolică în Liban, reafirmând importanța istorică a acestei țări din Orientul Mijlociu ca „un mesaj de libertate și pluralism”. Vizita, care a durat până marți, a fost un puternic memento al capacității Libanului de a uni diverse comunități religioase — musulmani și cea mai mare comunitate creștină din regiune, reprezentând 32% din populație. Pontiful a subliniat că, într-o eră în care coexistența poate părea un vis îndepărtat, poporul libanez demonstrează că frica, neîncrederea și prejudecățile nu au ultimul cuvânt, iar unitatea, reconcilierea și pacea sunt posibile.

Întâlnirea Papei cu reprezentanții confesiunilor creștine și musulmane a avut loc în Piața Martirilor din Beirut. Acest eveniment unic a reunit lideri maroniți, armeni, șiiți, druzi, alawiți și protestanți, ale căror voci s-au îmbinat în coruri catolice, litanii ortodoxe și cântări din Coran. În ciuda apelului general la pace și toleranță, unii lideri religioși au profitat de ocazie pentru a face declarații politice. Șeicul Ali El-Khatib, vicepreședintele Consiliului Islamic Suprem Șiit, și-a exprimat speranța că Papa, „cu toate capacitățile sale la nivel internațional”, va putea ajuta Libanul să „se elibereze de crizele acumulate, prima fiind agresiunea israeliană”.

Vizita Papei a avut loc într-o perioadă dificilă pentru Liban. Țara nu și-a revenit încă de pe urma războiului civil din 1975-1990, care a provocat 150.000 de morți, precum și de criza economică profundă din 2019, pandemia de COVID-19 și explozia devastatoare din portul Beirut din 2020. Tensiunile actuale cu Israelul, în special după evenimentele din 7 octombrie 2023 și bombardamentele continue asupra zonelor sudice, agravează o situație deja dificilă. Pe fondul acestor calamități, libanezii asociază vizita pontifului cu „speranța” – cuvântul pe care îl repetă cel mai des.

Entuziasmul este deosebit de evident în rândul comunității creștine, în special al maroniților, pentru care Libanul este, de asemenea, o parte a Țării Sfinte. Papa Leon XIV a vizitat mormântul Sfântului Charbel și sanctuarul Harissa, iar apoi a avut o întâlnire cu 15.000 de tineri la sediul patriarhatului maronit din Bkerké. La această întâlnire, mulți tineri și-au împărtășit poveștile despre greutăți și dilema de a rămâne în Liban sau de a căuta o viață mai bună în străinătate. Pontiful i-a îndemnat să nu-și piardă credința și curajul, subliniind că este nevoie de „mult curaj și viziune pe termen lung pentru a rămâne sau a te întoarce în propria țară, considerând demne de iubire și dedicare chiar și condițiile destul de dificile”.

Poveștile tinerilor care au trecut prin crize și au ales să rămână au subliniat o credință profundă în viitorul Libanului. Una dintre ele, Elie, a povestit cum și-a pierdut toate economiile, dar a ales „să creadă, în ciuda a tot ce s-a întâmplat și ce se va întâmpla”. Alți voluntari după explozia din port și-au amintit cum oameni din diferite comunități s-au ajutat reciproc, fără a întreba despre apartenență. Povestea lui Joelle, care a adăpostit o familie musulmană afectată de bombardamente, a devenit un exemplu elocvent de unitate care depășește diferențele religioase. Papa Leon XIV și-a încheiat vizita, îndemnând tinerii să nu renunțe: „În voi există o speranță, un dar care pare să ne scape nouă, adulților. Aveți timp. Aveți mai mult timp să visați, să organizați și să faceți bine”.