Noul Papă Leon XIV, vorbind în fața cardinalilor la Vatican, a declarat că prioritatea sa principală este apărarea "demnității umane și a muncii" în fața provocărilor noii revoluții industriale și a dezvoltării inteligenței artificiale.

Alegerea numelui Leon XIV, așa cum a explicat el însuși, are mai multe motive, dar principalul este legătura cu Papa Leon al XIII-lea, care la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin enciclica istorică Rerum novarum, a abordat chestiunea socială în contextul primei mari revoluții industriale. Astăzi, potrivit noului Pontif, Biserica oferă moștenirea sa de doctrină socială pentru a răspunde unei alte revoluții industriale și dezvoltării IA, care aduc "noi provocări pentru apărarea demnității umane, a justiției și a muncii".

Astfel, se confirmă, fără îndoială, că Leon XIV are și o vocație socială și politică clară, iar printre prioritățile sale se numără atenția la problemele muncii, salariul demn, inegalitatea și critica abuzurilor capitalismului. Dacă și-a ales numele Francisc datorită dedicării sale față de cei mai săraci, Robert Francis Prevost îi urmează calea și a cerut în mod expres cardinalilor să își reînnoiască "aderarea deplină" la Conciliul Vatican II, care în anii șaizeci a deschis un lung drum de reforme, încă în desfășurare, pentru a apropia Biserica de lume.

Pe de altă parte, sâmbătă au început să apară noi detalii despre cum s-a desfășurat conclavul în care a fost ales noul Papă. Se presupune că este secret, dar în ultimii ani scurgerile de informații sunt tot mai rapide, deși detaliile exacte de obicei durează mai mult. Media italiene și analiștii coincid că majoritatea care l-a susținut pe Prevost a fost copleșitoare, cu un pachet solid de voturi de la început, iar la a patra și definitivă votare de joi după-amiază a depășit 100 de voturi. Mult peste cele 89 care marcau pragul necesar de două treimi.

Un conclav care a fost foarte rapid, rezolvat în doar 24 de ore, arată că favoritul prognosticurilor anterioare, Pietro Parolin, s-a dezumflat la prima votare. Această numărătoare de miercuri după-amiază a fost testul decisiv pentru a verifica dacă calculele din zilele precedente erau corecte. În presa italiană circula de o săptămână teza că ar fi avut cel puțin 40 sau 50 de voturi, dar în realitate s-a dovedit că nu a fost așa, ceea ce l-a descalificat rapid.

Acest lucru este similar cu ceea ce s-a întâmplat în 2013 cu favoritul presei italiene, Angelo Scola, care a obținut mai multe voturi decât Jorge Mario Bergoglio la prima votare, dar mult mai puține decât se credea, și care nu a mai crescut în susținere, în timp ce cardinalul argentinian a urcat cu viteză. În cazul Papei Francisc au fost necesare cinci voturi, cu unul mai mult decât acum.

Prevost ar fi pornit de la început cu o cantitate între 20 și 30 de voturi, iar susținătorii săi s-au înmulțit cu rapiditate, astfel încât la ora mesei de joi rezultatul conclavului părea deja clar. Cardinalul Parolin a povestit sâmbătă, într-un articol, cum a fost momentul decisiv: "Cred că nu dezvălui niciun secret dacă scriu că un aplauze lung și călduros a urmat acel 'accept' care l-a transformat în cel de-al 267-lea papă al Bisericii Catolice".

Minimalizând importanța previziunilor din ajun care îl dădeau drept favorit, Parolin a spus că a lucrat cot la cot cu noul Papă în ultimii ani și i-a lăudat virtuțile: "Am putut experimenta la el cunoașterea situațiilor și a persoanelor, seninătatea în argumentare, echilibrul în propunerea de soluții, respectul, atenția și dragostea față de toți".