
În câteva cuvinte
În Spania, parcurile fără chimicale, unde dăunătorii sunt combătuți cu ajutorul insectelor și liliecilor, devin tot mai populare. Aceasta promovează biodiversitatea și dezvoltarea durabilă a orașelor.
În Spania, practica ecologică de întreținere a parcurilor urbane câștigă teren. Tot mai multe spații verzi primesc certificări care atestă absența substanțelor chimice, ceea ce contribuie la creșterea biodiversității și la reducerea poluării.
Normele europene care reglementează producția de alimente ecologice au inspirat crearea unei certificări similare pentru parcuri și grădini. Această certificare confirmă că zonele verzi nu folosesc erbicide și pesticide, promovează fertilitatea solului și reduc utilizarea apei și poluarea.
„Controlăm dăunătorii cu soluții bazate pe natură, care includ lilieci, fluturi, insecte și păsări insectivore”, explică Manuel Campuzano, directorul parcului din Sevilla, unul dintre primele care a primit eticheta „Spațiu eco-sustenabil” CAAE. În prezent, există deja o duzină de parcuri, grădini și alte entități care dețin această certificare.
„Suntem lideri în producția ecologică și primim turiști care cer din ce în ce mai multă sustenabilitate. Prin urmare, mai multe entități ne-au cerut să revizuim și gestionarea spațiilor verzi”, subliniază José Ángel Navarro, purtătorul de cuvânt al Comitetului Andaluz de Agricultură Ecologică (CAAE). Această organizație privată a certificat peste jumătate din suprafața de producție ecologică din Spania și este prezentă în țări precum SUA, Japonia și Mexic. În 2018, a fost lansată o normă aplicabilă zonelor verzi, despre care se afirmă că este unică în Europa. Acum vor să o promoveze, schimbându-i numele.
Regulile sunt similare cu cele de producție: nu se pot folosi substanțe chimice, trebuie pariat pe specii autohtone, trebuie încurajată fertilitatea naturală a solului și trebuie utilizată apă reciclată sau de ploaie pentru irigare. În plus, sunt monitorizate utilajele utilizate în lucrările de întreținere, inclusiv cele electrice, precum și condițiile de muncă ale angajaților și îngrijitorilor acestor spații, nivelurile de poluare fonică și luminoasă. În total, aproape 70 de puncte de control pentru a obține trei niveluri de recunoaștere.
Parcul Alamillo din Sevilla, cu o suprafață de 120 de hectare, este unul dintre spațiile certificate emblematice. „Este un parc artificial care a fost creat ca o recreere a pășunilor din Sierra Norte din Sevilla, unde am lucrat întotdeauna cu tehnici ecologice”, subliniază directorul său, Manuel Campuzano. „Avem o biodiversitate mare care ne ajută să controlăm dăunătorii. Când acum cinci ani a apărut virusul Nilului, au fost fumigate toate parcurile din Sevilla. Am evitat-o datorită liliecilor, rândunelelor și lăstunilor, precum și peștilor care mănâncă larvele de țânțari”, continuă el.
Au fost create șapte iazuri cu materiale reciclate din incinta Expo 92 din apropiere, datorită cărora au fost reintroduse broaște, tritoni și alte amfibieni. De asemenea, se organizează vizite atât pentru a vedea speciile botanice autohtone, cât și pentru a descoperi biodiversitatea acestora. „Vara și iarna facem o aventură nocturnă pentru ca familiile să descopere sunetele parcului, unde sunt caprimulgi, bufnite, bufnițe, cucuvele, ciufi…”. Irigă grădinile cu apă filtrată din Guadalquivir, au schimbat toată iluminarea cu lumini LED și, când se închid, sting 75% din luminile pentru a reduce poluarea luminoasă și a nu afecta animalele.
Un alt loc care are această etichetă este Grădina Botanică din Castilla-La Mancha, în Albacete. „Avem 2.100 de tipuri de plante autohtone, multe dintre ele amenințate sau pe cale de dispariție, care necesită îngrijire foarte delicată, de aceea am optat pentru ecologic”, spune Alejandro Santiago, conservatorul locului. Printre acestea, sideritis serrata, helianthemum polygonoides și vella pseudocitisus, toate endemice zonelor apropiate și aflate în stare critică.
CONTROL BIOLOGIC
Santiago subliniază că efectuează un control biologic al dăunătorilor: „Oferim habitatul de care are nevoie fiecare prădător – insecte, păsări, ciuperci, bacterii – pentru ca acestea să crească sau să trăiască în apropierea plantelor, obținând astfel un echilibru ecologic. Cu atât de multe specii este foarte dificil, ne-a costat un deceniu”. De exemplu, s-au confruntat cu păduchii lânos care atacau caisii: „Am pus o bandă cu rășină pe trunchiuri pentru a împiedica furnicile, care apără păduchii, să se cațere, și am plantat trestie, care este o plantă gazdă iarna, și apoi am tăiat-o. Astfel, se elimină 80% din populație. În plus, am plantat garduri vii de soc și pelin în jurul copacului, care conservă alte tipuri de păduchi, dar rezistă la dăunători. Astfel, au venit buburuze și alte insecte pentru a le mânca”.
Un alt parc certificat este La Paloma din Benalmádena. Eticheta este deschisă și altor tipuri de spații. De fapt, luna trecută a fost certificat centrul hipic Yeguada Cartuja de Jerez, dedicat creșterii cailor. „Au deja tot spațiul lor de grădinărit ecologic și plantează, de asemenea, cereale și furaje fără chimicale pentru animale. Ei intenționează să recupereze soiuri locale de cereale și să demonstreze că se adaptează mai bine la secetă și au nevoie de mai puțină apă”, subliniază Lidia Chica, responsabilă de zona de sustenabilitate a CAAE.
Un alt exemplu recent este Centrul Comercial Plaza Mayor din Malaga. „Ei aplică aceste practici în toată amenajarea exterioară a grădinilor. Au instalat o grădină verticală și favorizează instalarea faunei sălbatice acolo, cu case pentru lilieci și păsări. În plus, fac compostare cu deșeurile lor, îmbunătățind fertilitatea solului și înlocuind gazonul cu pajiști naturale pentru a nu folosi atâta apă”, explică Chica.
Óscar Martínez Gaitán, care realizează planuri de management al infrastructurii verzi și distribuie informații pe platformă, colaborează cu CAAE în acest proiect: „Mi se pare interesant, deoarece ia în considerare multe aspecte, de la cele ecologice – fără substanțe chimice și deșeuri – până la cele economice și sociale, deoarece spațiile trebuie să fie incluzive și accesibile populației vulnerabile. Este prima normă care ia în considerare toate acestea împreună”.
„Cred că este invers”, răspunde Gaitán, „este important să facem lucrurile bine și ca cineva să le coroboreze. Pentru a obține certificarea, trebuie să treci printr-un audit extern care examinează multe puncte. Cred că acest lucru evită multă „spălare verde”. Santiago de la Grădina Botanică din Albacete rezumă: „Acest model este de dorit pentru alte grădini publice și este un instrument bun pentru a ajuta la renaturalizarea orașelor”.