În câteva cuvinte
Timp de opt ani, un grup de pensionari din Madrid a organizat proteste săptămânale în fața Congresului, cerând pensii publice demne și drepturi sociale. Mișcarea, inspirată de un precedent din Bilbao, continuă lupta în ciuda succeselor limitate, activiștii temându-se că, odată cu retragerea lor, cauza va fi uitată.
Timp de opt ani, un grup de pensionari din Madrid se adună săptămânal, în fiecare zi de luni, în fața Congresului Deputaților pentru a cere pensii publice demne. Această serie de peste 400 de proteste este inspirată de o mișcare similară care a început în Bilbao în 2018.
Unul dintre liderii mișcării, José Sedano, în vârstă de 72 de ani, pensionar de 11 ani, se asigură cu o lună înainte că obține permisiunea necesară pentru a organiza demonstrațiile. Datorită punctualității sale, grupul de aproximativ cincisprezece persoane nu și-a pierdut aproape niciodată locul obișnuit de protest, cu excepția condițiilor meteorologice extreme sau a pandemiei.
Mișcarea Pensionarilor din Madrid (MPM), la care José este membru, a adoptat ideea "luni la soare" inițiată de Mișcarea Pensionarilor din Bilbao (MPB). Scopul acestor acțiuni a fost solicitarea unor pensii mai echitabile, declanșate de o majorare insignifiantă a pensiilor în 2018, care, în multe cazuri, a însemnat doar aproximativ un euro în plus.
În ciuda celor opt ani de luptă, activiștii recunosc că au obținut puține rezultate concrete. Au avut întâlniri cu partide politice și au încercat să promoveze inițiative legislative, dar propunerile lor nu au fost acceptate pe deplin. Cu toate acestea, ei rămân convinși de importanța prezenței lor, afirmând: "Vom continua, cel puțin pentru ca oamenii să cunoască problemele noastre."
Pensionarii afișează un banner cu mesajul: "Pensii publice demne / Garantate prin lege și protejate prin Constituție / Indiferent cine guvernează!"
Membrii mișcării observă un interes scăzut din partea generațiilor mai tinere. Piedad Moreno, 78 de ani, își exprimă îngrijorarea: "Tinerii trec pe lângă noi și nu ne bagă în seamă. Cred că ar putea veni, nu? Ale noastre le avem, mai bine sau mai rău." Activiștii se consideră o generație care a învățat să protesteze în anii '70 și '80, continuând lupta părinților lor pentru drepturi, și se tem că mișcarea va dispărea odată cu ei.
Printre cerințele mișcării se numără: includerea pensiilor în Bugetul General al Statului, egalizarea pensiilor minime cu salariul minim interprofesional, garantarea unei remunerații de 100% pentru cei care se pensionează anticipat și menținerea vârstei de pensionare actuale.