În câteva cuvinte
Criza climatică a devenit o tragedie a prezentului, necesitând acțiuni imediate de atenuare și adaptare, nu doar pentru generațiile viitoare, ci pentru noi înșine. Succesul depinde de transformarea acestor provocări în oportunități benefice pe termen scurt și lung.
Criza climatică nu mai este o amenințare îndepărtată pentru generațiile viitoare, ci o realitate tragică ce ne afectează deja prezentul. Schimbările climatice, manifestate prin valuri de căldură extreme, incendii devastatoare, inundații și secete prelungite, demonstrează că acțiunile urgente sunt imperios necesare nu doar pentru copiii noștri, ci pentru noi înșine.
Deși dificultățile geopolitice și negarea schimbărilor climatice persistă, există forțe care susțin o abordare mai ambițioasă. Investitorii recunosc oportunitățile economice masive, în special în energia regenerabilă. Mai mult, dovezile empirice, nu doar cele științifice, ci și cele rezultate din experiența directă a fenomenelor meteorologice extreme, schimbă percepția publicului și a discursului politic.
Această nouă realitate mută dezbaterea dintr-un orizont intergenerațional, unde costurile erau asumate în prezent pentru beneficii viitoare, într-o perspectivă pe termen scurt. Președintele brazilian Lula da Silva a subliniat la COP că "schimbările climatice nu sunt o amenințare pentru viitor, ci o tragedie a prezentului".
Politicile de mediu se împart în două categorii principale: de atenuare și de adaptare. Cele de atenuare vizează eliminarea cauzelor crizei, în special reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Cele de adaptare se concentrează pe ajustarea modului nostru de viață, a teritoriilor și a economiilor la noua realitate climatică. Profesorul Íñigo Losada, directorul Institutului de Hidraulică Ambiental din Cantabria, subliniază că adaptarea trebuie să facă față consecințelor unei atenuări insuficiente, iar atenuarea ne oferă timp pentru implementarea adaptării și reduce intensitatea acesteia.
Politicile de adaptare necesită acțiuni imediate și au efecte pe termen scurt. Printre acestea se numără un urbanism care promovează zone verzi și umbrite, adaptarea sistemelor agricole pentru a fi mai reziliente la fenomene extreme, consolidarea sistemelor de sănătate publică în perioadele de temperaturi ridicate și revizuirea calendarului școlar. Aceste măsuri aduc beneficii imediate, cum ar fi reducerea poluării, economii de energie și îmbunătățirea calității vieții, contribuind în același timp la obiectivele pe termen lung.
Aducerea politicilor de mediu în prezent este esențială pentru a explica impactul crizei climatice asupra vieții cotidiene și pentru a legitima schimbările necesare. Succesul depinde de transformarea acestei tranziții dintr-un sacrificiu într-o oportunitate, așa cum au demonstrat deja fermierii care adoptă agroecologia, cetățenii care reabilitează casele pentru eficiență energetică și țările care investesc în transport public ecologic.