Răpirea militarilor în Columbia, care a durat aproape 24 de ore, a ridicat tensiunile în războiul împotriva grupurilor armate din sudul țării. Incidentul, în care populația civilă este folosită ca scut uman împotriva armatei, a devenit un element cheie al escaladării conflictului.

Răpirea a 72 de militari în departamentul Cauca a stârnit îngrijorare serioasă. Această tactică, deși nu este nouă într-un conflict armat de zeci de ani, s-a înmulțit în ultimele luni ca strategie impulsată în principal de disidențele fostelor FARC. Acțiunile, în care sunt implicate comunități care locuiesc în zone cheie de producție și tranzit de cocaină, restricționează marja de manevră a Forțelor Armate pentru a recâștiga controlul asupra acestor teritorii.

Ministrul Apărării, Pedro Sánchez, califică aceste constrângeri drept crime împotriva umanității. Președintele columbian, Gustavo Petro, a denunțat că este o „tactică mafiotă” și că este un răspuns la ofensiva statului împotriva grupurilor armate ilegale.

În octombrie 2024, armata a lansat Operațiunea Perseo, cu care caută să recupereze controlul asupra Canionului Micay, una dintre zonele cu cea mai mare concentrație de culturi ilicite din sudul țării, unde au avut loc evenimentele.

În primele opt luni ale anului, s-au înregistrat o treizeci de acțiuni ale civililor împotriva membrilor Forțelor Armate, dintre care mai multe s-au încheiat cu reținerea militarilor. În iunie, 57 dintre ei au fost răpiți în aceeași zonă de aproximativ 200 de persoane, iar în august, 33 de militari au fost reținuți timp de 79 de ore în departamentul amazonian Guaviare. Ministrul Sánchez a asigurat că populația a acționat „prin amenințări și intimidare”, în timp ce au fost folosiți ca „scuturi umane”.

Analistii notează că astfel de incidente sunt o consecință directă a politicii de „pace totală”. Potrivit experților, acest lucru permite grupurilor armate să se adapteze la noile condiții și să evite confruntările directe. Armata, la rândul său, are dificultăți cu informațiile și răspunsul operațional.

Autoritățile nu au încă o poziție clară cu privire la responsabilitatea civililor implicați în răpiri. Președintele Petro cere respectarea drepturilor omului, în timp ce ministrul Sánchez înăsprește retorica. Se discută problema tragerii la răspundere a celor implicați în aceste acțiuni.

Situația este complicată de faptul că în zonele în care au loc răpiri, adesea lipsește administrația de stat, ceea ce reduce încrederea în armată și face populația vulnerabilă la presiunile rebelilor. Armata caută noi modalități de contracarare, respectând în același timp normele dreptului internațional umanitar.