Dioxidul de carbon (CO₂) este principalul factor responsabil pentru încălzirea globală, însă metanul, un alt gaz cu efect de seră, joacă un rol crucial și poate oferi o cale rapidă pentru a evita cele mai catastrofale creșteri de temperatură. Acest gaz este mult mai puternic decât CO₂, dar se degradează în aproximativ un deceniu, spre deosebire de CO₂ care persistă sute de ani. Reducerea drastică a emisiilor de metan ar avea, prin urmare, un efect mult mai rapid asupra schimbărilor climatice.

Un studiu recent al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (PNUM), prezentat la summitul climatic din Belém (Brazilia), arată că emisiile de metan ar putea scădea cu 8% până în 2030 față de nivelurile din 2020. Deși aceasta ar reprezenta "cea mai mare și susținută scădere a emisiilor de metan din istorie", este totuși departe de ținta de 30% stabilită de aproximativ 150 de țări la summitul de la Glasgow din 2021.

Experții subliniază că există încă un potențial substanțial de atenuare tehnică suplimentară. Atingerea reducerii de 30% până în 2030 ar putea duce la o scădere cu 0,2 grade Celsius a încălzirii globale până la mijlocul secolului, un pas vital având în vedere că obiectivul de 1,5 grade Celsius al Acordului de la Paris este din ce în ce mai greu de atins.

Inger Andersen, director executiv al PNUM, a declarat că diminuarea emisiilor de metan reprezintă "unul dintre cei mai imediați și eficienți pași" pentru combaterea crizei climatice și protejarea sănătății umane, contribuind și la reducerea pierderilor de culturi agricole.

Soluțiile sunt disponibile și rentabile, incluzând sigilarea puțurilor de petrol și gaze abandonate, programe de detectare a scurgerilor și gestionarea eficientă a deșeurilor. Măsurile din sectorul energetic oferă cel mai mare potențial de atenuare (72%), urmate de cele din sectorul deșeurilor (18%) și agricultură (10%).

Pe lângă discuțiile despre metan, la summitul climatic din Belém se intensifică și negocierile privind stabilirea unei foi de parcurs clare pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili. Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a susținut public această inițiativă, care a fost primită cu satisfacție de numeroase țări, inclusiv Spania și Uniunea Europeană. O astfel de menționare a combustibililor fosili și a unei rute pentru renunțarea la ei ar fi o victorie semnificativă în contextul geopolitic actual, în ciuda opoziției anticipate din partea țărilor puternic dependente de petrol și gaze, cum ar fi Arabia Saudită.