Recent, au crescut acuzațiile la adresa sondajelor de opinie din cauza deficiențelor metodologice care ar denatura imaginea reală a preferințelor electorale. Cu toate acestea, atunci când datele sondajelor sunt părtinitoare din cauza erorilor metodologice, a intereselor politice sau a manipulărilor deliberate, influența lor nu mai este neutră.

Un scandal recent, legat de publicarea datelor companiei Numen în Chile, demonstrează modul în care sondajele îndoielnice pot fi folosite pentru dezinformare. Compania Numen, asociată cu expertul argentinian în marketing Fernando Cerimedo, a distribuit sondaje care au fost folosite pentru a manipula opinia publică în favoarea anumitor forțe politice.

Sondajele Numen, apărute în septembrie 2020, au susținut că decalajul dintre susținătorii și opozanții noii constituții se micșorează. Aceste date au fost puternic criticate de specialiști. Drept urmare, la referendum, majoritatea a susținut proiectul de constituție. Experții notează că aceste sondaje au fost un instrument de propagandă politică, menit să creeze sentimentul că anumite forțe pot câștiga.

Cerimedo a folosit practici similare în campaniile ulterioare, răspândind dezinformări și zvonuri. Experții avertizează că astfel de tehnologii pot fi folosite înaintea viitoarelor alegeri. Astfel, difuzarea datelor falsificate, metodele netransparente și întrebările părtinitoare devin o formă de propagandă ascunsă care trebuie demascată în timp util.

În societățile democratice, sondajele joacă un rol important, dar atunci când furnizează informații distorsionate, acestea încetează să-și mai îndeplinească funcția. Este important să se creeze condiții în care aceste instrumente să fie utile, fără a se transforma în arme de propagandă. Numai astfel se poate asigura un proces electoral transparent, informat și legitim.