În lumea modernă, sportul este adesea privit ca o sferă separată, liberă de influențe politice. Cu toate acestea, așa cum demonstrează practica, sportul este strâns legat de politică, reflectând și amplificând procesele sociale existente. Acest articol analizează această interconectare, bazându-se pe exemplul ciclismului și, în special, al cursei de ciclism „Vuelta”.

Sportul modern a apărut ca o modalitate de a sublima războiul, când lumea era cuprinsă de conflicte între națiuni. Câștigarea, pierderea, lupta, ura față de rival, entuziasmarea maselor, intonarea imnului, agitarea steagului - aceeași schemă, dar cu mai puțin sânge. Mai târziu, sportul a devenit parte a capitalismului global, transformându-se într-un obiect de consum. Tricouri de fotbal sponsorizate de dictaturi, Campionate Mondiale în Qatar, Supercupe spaniole impregnate cu petrodolari – toate acestea sunt exemple de modul în care sportul a devenit un instrument al politicii și afacerilor.

Autorul articolului subliniază că chiar și în sport, unde deviza este „mai repede, mai sus, mai puternic”, totul se reduce la bani. Un exemplu este ciclistul danez Jonas Vingegaard, care, în ciuda protestelor, a demonstrat o înțelegere a situației. El a recunoscut că oamenii care protestează împotriva a ceea ce se întâmplă nu o fac doar așa, ci din anumite motive.

Sportul, la fel ca politica, este parte a vieții umane. Este o manifestare a poziției civice, a solidarității și a luptei pentru drepturile lor. Este și gestul lui John Carlos la Jocurile Olimpice de la Mexico City din 1968 și victoria lui Jesse Owens asupra lui Hitler în 1936. Sportul nu este doar o competiție, este o reflecție a societății și a valorilor acesteia.

Astfel, sportul, în ciuda dorinței de a-l separa de politică, va fi întotdeauna o parte a acesteia. Reflectă lupta, valorile și contradicțiile lumii moderne.