Jurnalista Liz Pelly, care a investigat fenomenul "artiștilor falși" de pe Spotify, a dezvăluit mecanismele de creare a muzicii pentru serviciul de streaming. Într-un interviu, ea a împărtășit informații despre modul în care funcționează crearea playlisturilor orientate către anumite stări și activități și cum acest lucru afectează industria muzicală.

Liz Pelly, autoarea cercetării "Mood Machine", a explicat că Spotify folosește o abordare axată pe emoții, oferind utilizatorilor muzică care se potrivește stării lor de spirit și activității, de exemplu, pentru studiu sau relaxare. Jurnalista notează că o astfel de strategie se bazează pe metode de marketing personalizat și poate simplifica percepția muzicii, în loc să ofere o imersiune mai profundă în cultura muzicală.

Pelly a descoperit existența "artiștilor falși" pe platformă, ale căror piese sunt create special pentru anumite playlisturi. Ea a aflat că Spotify are echipe dedicate creării unui astfel de conținut și colaborează cu experți în licențiere. Muzicienii angajați pentru această lucrare lansează un număr mare de piese sub pseudonime. Potrivit jurnalistei, unii dintre ei pot crea până la o duzină de melodii într-o oră.

Pelly subliniază că, deși serviciile de streaming au ajutat la combaterea pirateriei și au făcut industria muzicală profitabilă, acest lucru nu este întotdeauna benefic pentru muzicieni. Modelul de plată Spotify, spune ea, este benefic în principal pentru casele de discuri majore și artiștii orientați spre publicul de masă, în timp ce muzicienii independenți sunt adesea dezavantajați.

În concluzie, jurnalista a remarcat că această practică seamănă cu producția pe bandă rulantă de conținut, unde cantitatea este mai importantă decât calitatea. Acest lucru exercită presiune asupra tuturor oamenilor creativi, forțându-i să acorde mai multă atenție metricilor și promovării pe rețelele sociale decât creației în sine.