Președintele columbian Gustavo Petro a consolidat duminică inițiativa sa diplomatică de diversificare a partenerilor țării. Guvernul său a pregătit timp de luni de zile această reuniune în ceea ce președintele numește „inima lumii” – portul Santa Marta și Sierra Nevada adiacentă, un loc cu o semnificație spirituală profundă pentru indigenii Kogui. Într-o postare recentă pe rețelele sociale, Petro a subliniat că „ne vom reîntâlni pentru a ne îmbrățișa și a ne da mâna între civilizații, într-o uniune care ne va transforma în farul democratic ce va ghida lumea către o economie decarbonizată și protectoare a viitorului nostru comun.” Rămâne însă o anumită incertitudine cu privire la numărul șefilor de stat care vor răspunde invitației sale într-un moment turbulent.

Reuniunea aduce laolaltă cele 27 de țări ale Uniunii Europene și cele 33 de țări din America Latină și Caraibe. Se estimează prezența a aproximativ doisprezece lideri din cele 60 de state membre ale ambelor blocuri. În ciuda absenței notabile a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, orașul caraibian va găzdui oficialități precum președintele Consiliului European, Rodrigo Costa; șeful guvernului spaniol, Pedro Sánchez; prim-ministrul Portugaliei, Luis Montenegro; și președintele Braziliei, printre alții. Prezența uruguayanului Yamandú Orsi a rămas incertă până în ultimul moment.

Agenda summitului include o gamă variată de subiecte, de la tranziția energetică și digitală la schimbările climatice, securitate și migrație. Un editorial recent din cotidianul El Tiempo a subliniat necesitatea pragmatismului politic, afirmând că „un bloc de 60 de țări nu trebuie să rateze această oportunitate de a avansa în probleme care le conectează și le aduc beneficii.” Publicația a adăugat că „Columbia ar trebui să profite pentru a-și modera discursul și a strânge relațiile cu un continent care, de asemenea, dorește și are nevoie să se apropie de America Latină în contextul noii ordini globale care se conturează.”

Dincolo de retorica obișnuită a lui Petro, summitul are loc pe fondul tensiunilor regionale generate de bombardamentele administrației americane împotriva presupuselor ambarcațiuni de narcotrafic în Caraibe și, într-o măsură mai mică, în Pacific. În ajunul întâlnirii, o nouă operațiune militară americană a vizat o ambarcațiune în apele Caraibelor. Cu aceasta, numărul ambarcațiunilor scufundate în doar două luni de atacuri extrajudiciare ajunge la 18, soldate cu cel puțin 69 de victime civile.

Deși această desfășurare navală a fost inițial îndreptată împotriva cartelurilor de narcotrafic venezuelene, fiind interpretată ca un mecanism de presiune asupra regimului lui Nicolás Maduro, cel puțin patru dintre atacuri au avut o dinamică particulară, complicând atmosfera din jurul summitului.

Președintele Petro, unul dintre cei mai vocali critici ai acestor operațiuni, suspectează că printre victime se numără mai mulți columbieni. El a denunțat, de asemenea, că cel puțin unul dintre bombardamentele din Caraibe ar fi avut loc „probabil” în apele columbiene, referindu-se la atacul care a ucis un „pescar umil”, originar chiar din Santa Marta. Autoritățile americane au declarat că un alt atac, primul în Pacific, a avut loc „în largul coastelor columbiene”, fără a oferi detalii suplimentare. De asemenea, un alt bombardament a vizat o ambarcațiune pe care Washington o asocia cu gherila ELN – legătură negată de aceasta.

Unul dintre participanții de profil înalt așteptați la Santa Marta a abordat subiectul delicat. Summitul CELAC-UE „are sens doar” dacă se discută „această chestiune a navelor de război americane în mările Americii Latine”, a declarat Lula când și-a confirmat prezența. Liderii europeni, în contrast, nu par la fel de dornici să abordeze acest subiect spinos, considerat străin de relațiile comerciale sau cooperarea dintre cele două blocuri.

O serie de alți factori au umbrit întâlnirea. Pe lângă războiul din Ucraina, generat de invazia rusă – care nu a primit o condamnare unanimă în America Latină –, disputele comerciale și prezența crescândă a Chinei în regiune, se adaugă recentele sancțiuni ale Trezoreriei americane împotriva lui Petro, pe care Casa Albă îl leagă fără dovezi de traficul de droguri.

În ciuda acestui context dificil, așteptările rămân ridicate în țara gazdă. Viceministrul columbian al Afacerilor Multilaterale a subliniat că „niciodată până acum în Columbia nu am putut avea două regiuni împreună, indiferent de nivelul liderilor prezenți.” El a evidențiat că, într-un moment de ofensivă împotriva multilateralismului și a dreptului internațional, cele două regiuni reprezintă majoritatea democrațiilor din lume. „Avem o compatibilitate de interese și valori”, a subliniat oficialul. Aceasta este a doua cea mai importantă reuniune găzduită de Columbia, comparabilă doar cu cea a Țărilor Nealiniate din 1995, de la Cartagena.

Summitul Țărilor Nealiniate, similar cu ceea ce astăzi este considerat sudul global, a avut loc sub mandatul unui alt președinte columbian în dezacord cu Casa Albă: (1994-1998). În timpul mandatului său, Bogotá a suferit pentru prima dată temuta decertificare în lupta antidrog, o sancțiune care se repetă acum cu Petro. Ambii și-au văzut, de asemenea, vizele revocate. În ciuda acestui stigmat, Samper a lucrat ulterior pentru integrarea latino-americană prin UNASUR sau Grupul de la Puebla.

„Acest moment este oportun, deoarece atât Europa, cât și America Latină trăim aceeași criză, una de dezordine, de dezorientare”, a declarat Samper într-un dialog. „Pentru America Latină, rolul pe care îl poate juca Europa este foarte important. Trebuie să regândim agenda cu Statele Unite, este prea hegemonică pentru nevoile noastre de integrare”, a adăugat el. „Când va trece acest uragan, vom avea posibilitatea de a găsi noi scheme globale de conviețuire, de a recunoaște că există și alți poli care pot servi ca echilibru. Avem nevoie ca lumea să se schimbe, dar să se schimbe în bine, nu în rău.”