Summitul climatic anual COP30 a debutat oficial luni în orașul amazonian Belém, Brazilia. Pe parcursul a două săptămâni, națiunile vor încerca să convină asupra unei abordări comune pentru a face față crizei climatice, într-un context politic internațional complex, din care lupta împotriva încălzirii globale nu este deloc exclusă.

„Este momentul să impunem o nouă înfrângere negaționiștilor”, a proclamat președintele brazilian, Luiz Inácio Lula da Silva, la deschiderea summitului. În discursul său, el a avertizat împotriva dezinformării și a algoritmilor care atacă știința, apărând, de asemenea, multilateralismul în această perioadă internațională dificilă.

Simon Stiell, secretarul executiv al secțiunii climatice a ONU, a adresat un mesaj participanților la același eveniment de deschidere: „Munca voastră aici nu este să luptați între voi, ci să luptați împreună împotriva acestei crize climatice”. André Corrêa do Lago, diplomatul brazilian care prezidează COP30, a adăugat că „multilateralismul este, fără îndoială, calea”. Correa do Lago a subliniat „urgența, elementul distinctiv al acestei misiuni”, referindu-se la bătălia împotriva încălzirii globale și la dezastrele recente, precum tornada, taifunul și uraganul care au lovit Paraná, Filipine și Jamaica.

Lula s-a referit și la aceste dezastre alimentate de schimbările climatice, făcând o paralelă între provocările logistice colosale de a găzdui summitul în Amazonia și combaterea urgenței climatice. El a declarat: „Ar fi fost mai ușor să-l sărbătorim într-un oraș fără probleme. Dar am decis să dovedim că, atunci când există voință politică și angajament față de adevăr, nimic nu este imposibil”. A adăugat, de asemenea: „Celora care fac război, le spun că este mult mai ieftin să alocați 1,3 trilioane pentru a pune capăt problemei climatice decât 2,7 trilioane pentru războaie, așa cum au făcut anul trecut”.

Reuniunea de la Belém este a treizecea de la adoptarea Convenției Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice în 1992, la un summit de la Rio de Janeiro. Această convenție a ghidat, în ultimele trei decenii, eforturile internaționale de combatere a schimbărilor climatice sub egida ONU. Din acest cadru s-a născut, în decembrie 2015, Acordul de la Paris, cel mai ambițios pact climatic implementat până acum.

Previziunile guvernului brazilian înainte de începerea summitului indicau participarea a aproximativ 170 de țări la negocieri. Statele Unite au comunicat ONU cu câteva zile în urmă că nu vor trimite o delegație la Belém, deși ar putea ateriza oricând, deoarece, deși Donald Trump a retras țara din Acordul de la Paris, aceasta rămâne membră a convenției cadru. Participarea SUA la ultimele evenimente de mediu în contextul ONU nu a fost deosebit de pozitivă pentru avansul tratatelor internaționale.

Acestor "lovituri" ale administrației Trump li se adaugă, în UE, un val de frânare a politicilor climatice și de mediu, precum și avansul negaționismului de extremă dreaptă în guvernele multor țări. Acesta este contextul în care se va desfășura un summit climatic care nu are un focus clar, precum alte evenimente recente, în afară de faptul că se celebrează în Amazonia, unul dintre marile "absorbante" de carbon ale planetei, care este, de asemenea, amenințată de încălzirea globală.

Întâlnirea de la Belém va fi dominată de nerespectarea uneia dintre obligațiile Acordului de la Paris. Cele aproape 200 de țări parte la acest tratat trebuie să prezinte periodic planurile lor de reducere a emisiilor (cunoscute sub acronimul NDC), în care își impun obiective concrete. Aceste angajamente ar trebui să ducă la menținerea creșterii temperaturii sub 2 grade Celsius față de nivelurile preindustriale și, pe cât posibil, sub 1,5 grade. Deși se consideră că ultima barieră va fi depășită în următorul deceniu, singura alternativă este ca această depășire de 1,5 grade să fie doar temporară.

Până în februarie 2025, toate țările ar fi trebuit să prezinte noile lor planuri, cu obiective pentru 2035. ONU a cerut guvernelor să facă acest lucru înainte de 30 septembrie. Dar doar șase zeci au respectat această nouă prelungire, ceea ce a împiedicat oamenii de știință să poată efectua o analiză concludentă pentru Națiunile Unite a ceea ce presupun noile obiective de reducere. În ultimele zile, ritmul de prezentare a NDC-urilor a crescut, iar luni figurau deja 108 planuri naționale în registrul ONU.

Deși nu s-a putut face un bilanț exact, ceea ce se știe este că planurile actuale nu sunt orientate spre menținerea creșterii temperaturii în limite de siguranță, între 1,5 și 2 grade. Unul dintre punctele de dezbatere cele mai conflictuale se anunță a fi modul de abordare a acestui decalaj dintre ceea ce ar trebui făcut și ceea ce prevăd diversele guverne. Celălalt decalaj de acoperit este cel al finanțării pentru țările în curs de dezvoltare, care a suferit, de asemenea, o lovitură semnificativă din cauza retragerii SUA din forumurile climatice.

Li Shuo, directorul China Climate Hub al Institutului de Politici al Societății Asiatice, consideră acest summit de la Belém ca o „ceremonie colectivă de absolvire a Sudului Global”. Aceasta se datorează retragerii SUA și ezitărilor Uniunii Europene, dar și pasului înainte făcut de China, unde pentru prima dată se angajează la reduceri concrete ale emisiilor. China, în plus, este lider mondial în instalarea de energie regenerabilă și în fabricarea și vânzarea de mașini electrice.

Într-o scrisoare premergătoare summitului, Corrêa do Lago a combinat satisfacția progreselor cu urgența de a îndemna țările să aibă mai multă ambiție și să accelereze eforturile. Diplomatul a susținut că tranziția climatică este deja o tendință ireversibilă și un motor al dezvoltării durabile și că „Acordul de la Paris funcționează”. Acum, subliniază el, „provocarea constă în accelerarea implementării sale pentru a menține obiectivul de 1,5 grade Celsius la îndemână, în timp ce se consolidează reziliența la impacturile crescânde [ale încălzirii globale]”.

Scrisoarea ambasadorului brazilian elogiază, de asemenea, leadershipul chinez, afirmând că „tranziția climatică este tendința timpului nostru, așa cum a subliniat președintele chinez, Xi Jinping”. Această mențiune – singurul nume, pe lângă cel al lui Lula – este semnificativă într-un moment în care americanul Donald Trump proclamă că încălzirea globală este o farsă.

„Într-un fel, scăderea entuziasmului Nordului Global demonstrează că Sudul Global avansează”, a declarat Corrêa do Lago presei duminică, la Belém. „Nu este ceva nou, se pregătește de ani de zile, dar nu a avut vizibilitatea pe care o are acum”, a adăugat el, în declarații preluate de agenția Reuters.

Pe lângă accelerarea implementării Acordului de la Paris, încercând să stabilească foi de parcurs pentru aspecte precum adaptarea la schimbările climatice sau abandonarea combustibililor fosili, prioritățile Braziliei pentru acest summit sunt consolidarea multilateralismului și „conectarea regimului climatic la viața oamenilor și la economia reală”. De aici și ideea sa de a crea și plăti pe cei care îl protejează prin modul lor de viață durabil.