Tensiunile geopolitice se intensifică în regiunea Caraibelor, pe măsură ce regimul venezuelean al lui Nicolás Maduro urmărește cu îngrijorare declarațiile președintelui american privind strategia sa militară. Washington menține o retorică ambiguă, alternând între amenințări și declarații neclare, ceea ce alimentează incertitudinea privind o posibilă intervenție militară în Venezuela.

Președintele american a anunțat recent că a luat o decizie privind „următorii pași” ai campaniei sale militare în Caraibe, fără a oferi detalii. Această declarație a stârnit noi alarme la Caracas, unde guvernul este convins că Statele Unite intenționează să-l răstoarne și încearcă să anticipeze mișcările imprevizibile de la Casa Albă. Maduro a avertizat vineri că Venezuela nu va deveni „Fâșia Gaza a Americii de Sud”, iar regimul denunță o „escaladare belicistă”, acuzând Washingtonul că forțează un conflict în regiune.

„Am decis deja… Nu vă pot spune ce anume, dar am făcut progrese semnificative cu Venezuela în ceea ce privește oprirea fluxului de droguri”, a declarat președintele american. Această formulare, deliberat imprecisă, a intensificat speculațiile, mai ales în contextul în care opoziția sugerează că se apropie schimbări. Analiștii consideră anunțul ca o continuare a strategiei de presiune, dar sunt sceptici cu privire la un atac iminent. O intervenție militară ar putea duce la o criză umanitară și migratorie de proporții incalculabile în regiune.

De la începutul unei operațiuni majore împotriva narcotraficului, regimul de la Caracas a intensificat mesajele privind un „război psihologic” și o „escaladare belicistă”, acuzând SUA că vrea să transforme Venezuela într-o poartă de intrare pentru o strategie „colonială”. Partidul Socialist Unit din Venezuela (PSUV) a emis un comunicat în care afirmă că Washingtonul „forțează un război” într-o „zonă de pace” pentru a-l extinde împotriva oricărei țări care contrazice interesele sale. Maduro a mobilizat forțele armate, miliția bolivariană și forțele civile în 284 de puncte strategice pe tot teritoriul, pregătind o „guerrilă urbană” pentru sabotaj și haos în cazul unei invazii. De asemenea, a semnat un decret care îi acordă puteri excepționale de securitate.

Unul dintre obiectivele strategiei de presiune a SUA a fost slăbirea loialității militarilor venezueleni. Totuși, după săptămâni de acumulare de trupe americane în apropiere, nu există semne de ruptură în cadrul forțelor armate față de regimul Maduro. În ciuda tensiunilor la nivel înalt, viața cotidiană în Caracas decurge normal: piețele sunt deschise, se desfășoară activități recreative și traficul este reglementat. Subiectul unei posibile „invazii” este discutat în șoaptă, dar puțini cred că este o posibilitate reală, iar oamenii par să nu poată concepe un astfel de eveniment militar extraordinar.

Narcotrafic

Președintele american a încadrat situația din Venezuela ca un „conflict armat non-internațional” împotriva cartelurilor de droguri, justificând astfel atacurile militare împotriva ambarcațiunilor suspectate de transportul drogurilor. Din 2 septembrie, armata americană a bombardat 20 de ambarcațiuni, provocând moartea a 80 de persoane. Experți în drept internațional au contestat legalitatea acestor atacuri în ape internaționale, calificându-le drept „execuții extrajudiciare”.

Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a criticat vehement aceste acțiuni și retorica americană, acuzând Statele Unite de agresiune și de victimizarea verigilor slabe ale traficului de droguri. Relațiile dintre Columbia și Statele Unite au atins un nivel de tensiune fără precedent din cauza acestei escaladări militare.