
În câteva cuvinte
Curtea de Apel a aprobat ordinul lui Trump de limitare a drepturilor sindicale, generând ample dezbateri. Analizăm consecințele pentru muncitorii americani.
O decizie judecătorească din Statele Unite ale Americii alimentează dezbaterile pe tema drepturilor muncii. Un complet de judecată din Curtea de Apel a Districtului Columbia a aprobat un ordin executiv emis de Donald Trump, care slăbește protecția sindicatelor pentru sute de mii de angajați federali. Trump și-a justificat decizia invocând motive de securitate națională.
Hotărârea deschide calea limitării activității sindicale la nivel federal, cel puțin temporar, pe durata proceselor legale. Ordinul a fost emis în martie, iar administrația susține că are ca scop eficientizarea forței de muncă federale și asigurarea funcționării eficiente a guvernului în probleme legate de securitatea națională.
Liderii sindicali văd în aceste măsuri o încercare de a slăbi mișcarea sindicală și de a facilita concedieri masive. Curtea a emis o decizie împărțită: judecătorii numiți de republicani au susținut administrația, în timp ce un judecător numit de democrați a fost împotrivă, acuzându-și colegii că subminează decenii de protecție a drepturilor de muncă.
În ciuda instrucțiunilor Oficiului pentru Managementul Personalului (OPM) de a menține status quo-ul până la finalizarea litigiului, multe agenții au început deja să ignore prevederile cheie ale contractelor colective, să înceteze participarea la arbitraj și chiar să suspende deducerea automată a cotizațiilor sindicale din salarii. Aceste măsuri, deși nu sunt formale, slăbesc puterea sindicatelor și capacitatea lor de a reprezenta angajații.
Ordinul executiv al lui Trump se bazează pe o prevedere rar utilizată a Legii privind reforma funcției publice din 1978, care permite anumite excepții de la negocierea colectivă în domenii legate de securitatea națională. Administrațiile anterioare au folosit această clauză în mod restrictiv, aplicând-o agențiilor precum FBI sau CIA. Cu toate acestea, ordinul lui Trump extinde în mod dramatic definiția, potențial eliminând protecțiile angajaților din agenții precum Serviciul de Venituri Interne (IRS), Agenția de Protecție a Mediului (EPA), Sănătate și Servicii Umane (HHS) și Departamentul de Energie.
Administrația a depus deja o acțiune în instanța din Kentucky pentru a pune capăt contractului colectiv la IRS, susținând că munca Serviciului este legată de securitatea națională. Sindicatul, care reprezintă angajații IRS, susține că este o depășire a autorității și avertizează că scopul mai larg al administrației este de a submina organizațiile sindicale federale în general.
În opinia sa separată, judecătoarea Childs a respins ideea că administrația Trump ar suferi prejudicii ireparabile dacă măsura preliminară de protecție ar rămâne în vigoare. Ea a subliniat că guvernul federal a funcționat cu negocieri colective din anii 1970 și că continuarea acestei practici în timpul litigiului nu reprezintă nicio amenințare la adresa securității naționale.
Pe durata mandatului său, Donald Trump a implementat politici care au acordat prioritate intereselor corporative în detrimentul drepturilor de muncă. Administrația sa a slăbit sindicatele prin numirea de judecători și oficiali federali cu poziții antisindicale, a promovat politici care au facilitat concedierea lucrătorilor aflați în grevă și a limitat protecția muncii. În plus, Trump s-a opus legilor cheie care vizau restabilirea drepturilor sindicale și creșterea salariului minim, în timp ce a încurajat externalizarea locurilor de muncă prin acordarea de contracte federale de milioane de dolari companiilor care au mutat locuri de muncă în afara țării.