Uniunea Europeană nu vrea să piardă avântul în dezbaterea despre consolidarea viitoare a securității Ucrainei.

Statele membre analizează chiar implicarea militară și misiuni civile pentru a descuraja un viitor atac al Rusiei, după un potențial acord de pace. Conform proiectului concluziilor summitului de joi, consultat de Джерело новини, clubul comunitar explorează utilizarea instrumentelor politicii comune de securitate și apărare, care includ operațiuni de patrulare, misiuni de consolidare a securității naționale și desfășurarea de forțe militare sub pavilion european, similare celor folosite în misiunea anti-piraterie Atalanta sau în misiunea de sprijin pentru armata din Mozambic.

„Uniunea Europeană și statele membre sunt pregătite să contribuie în continuare la garanțiile de securitate, pe baza competențelor și capacităților lor respective”, se arată în documentul de concluzii care va fi dezbătut joi de liderii celor 27 de state membre în cadrul unui Consiliu European extraordinar la Bruxelles, la care va participa – parțial – președintele ucrainean, Volodímir Zelenski. Dezbaterea nu va fi ușoară. Premierul ungar, național-populistul Viktor Orbán, apropiat de Kremlin, amenință cu veto-ul oricăror concluzii privind Ucraina.

Dezbaterea despre aceste garanții de securitate este „încă în curs de maturizare”, notează o sursă comunitară de rang înalt. De fapt, statele membre nu specifică instrumentele Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC) pe care le analizează. Cu toate acestea, pun opțiunea pe masă (și pentru prima dată) marchează calea pentru ziua de după războiul lansat de Rusia. Mai presus de toate, este clară intenția majorității statelor membre de a se implica într-un fel în menținerea păcii în Ucraina, în fața agresorului rus. În prezent, UE are 21 de misiuni și operațiuni în desfășurare, în cadrul PSAC, dintre care 12 civile, opt militare și o inițiativă mixtă civilă și militară.

Saltul făcut de UE – cu o schimbare de ton în apărare și anunțuri de rearmare – vine în plină ruptură cu Statele Unite ale republicanului Donald Trump, care arată din ce în ce mai multă apropiere de Rusia și pune presiune pe Europa să se ocupe singură de propria securitate, inclusiv de cea a Ucrainei după război, al cărui al patrulea an a și început. În acest context convulsiv, Uniunea Europeană pierde teren în fața leadership-ului Franței și al Regatului Unit, cu dialog direct cu Washingtonul. Londra și Parisul promovează formarea unei „coaliții de voluntari” care să includă mai multe țări care să contribuie la protejarea Ucrainei cu trupe la sol, informații și contribuții logistice.

Cu toate acestea, Europa nu vrea să taie complet cordonul ombilical al aliatului american. Arhitectura viitoare a securității Ucrainei depinde încă de SUA. Majoritatea țărilor europene nu doresc să se alăture viitoarei coaliții dacă Washingtonul nu se implică într-un fel – chiar dacă nu cu trupe la sol, ci cu sprijin aerian și informații – deoarece consideră că acest lucru este esențial pentru ca modelul să fie robust și cu adevărat descurajator în fața președintelui rus, Vladimir Putin. „Garanțiile de securitate ar trebui adoptate în consultare cu Ucraina, precum și cu parteneri apropiați și cu NATO”, subliniază proiectul concluziilor summitului extraordinar de joi de la Bruxelles, aflat în discuție și care se poate schimba încă.

„Mesajul majorității statelor membre este că trebuie să continuăm să sprijinim militar Ucraina”, notează un oficial de rang înalt de la Bruxelles. „Următorul pas sunt garanțiile de securitate și să vedem ce poate face UE. Primul lucru este să-și consolideze armata în fața unei posibile agresiuni”, continuă sursa. Așa-numita strategie a ariciului – înarmarea Kievului într-un asemenea mod încât să fie indigestă pentru orice agresiune – ar fi prima garanție de securitate, cea mai dezirabilă și fezabilă pentru majoritatea partenerilor comunitari și aliaților europeni. „O altă dimensiune este analiza dacă Uniunea este dispusă să contribuie în alte moduri, cum ar fi trimiterea de trupe pe teren. Aceasta este o dezbatere încă prematură, deoarece nu există încă o încetare a focului. Dar nu putem ignora faptul că există state membre care au spus deja că ar fi dispuse”, insistă oficialul de rang înalt.

În această discuție despre garanțiile de securitate și modul în care ar fi construită această fortificare la o masă de dialog, UE caută să se unească cu alți aliați apropiați. Președintele Consiliului European, António Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă și Securitate a UE, Kaja Kallas, vor avea vineri o reuniune prin videoconferință cu țări care nu sunt membre ale UE – cum ar fi Regatul Unit, Norvegia sau Turcia, dar care au participat la dezbaterile despre protejarea Ucrainei, de exemplu, cea de săptămâna trecută de la Londra – pentru a le informa despre dezbaterea de la summitul convocat în mod extraordinar.

Amenințarea cu veto a Ungariei

Cu toate acestea, amenințarea cu veto a Ungariei – care a ajuns să solicite ca UE să intre în negocieri directe cu Rusia – asupra oricărei concluzii de sprijinire a Ucrainei poate zădărnici toate eforturile majorității de a arăta o poziție comună. De aici și faptul că unele voci cred că restul statelor membre ar trebui să avanseze. Ei pledează chiar și pentru a vorbi, pentru această arhitectură de securitate, despre „europeni” în loc de „Uniunea Europeană”.

Negocierile SUA cu Rusia pentru pacea în Ucraina și pentru restabilirea relațiilor bilaterale ale celor două puteri avansează rapid, stimulate de Trump. Iar republicanul, care a întrerupt ajutorul militar pentru Ucraina și furnizarea de informații, continuă să pună presiune pe Zelenski să accepte unele dintre condițiile sale. UE nu a obținut un loc la masa negocierilor. Și are puține pârghii de presiune pentru a o obține cu o administrație americană care amenință, de asemenea, cu un război comercial cu clubul care reunește 27 de țări și 450 de milioane de cetățeni.

Una dintre aceste pârghii este, tocmai, contribuția la protejarea țării invadate cu o desfășurare de trupe. În urmă cu câteva săptămâni, Washingtonul a întrebat aliații europeni ai NATO ce material militar au la dispoziție și ce ar face în cazul unei agresiuni rusești.

Liderii celor douăzeci și șapte insistă: „Nu pot exista negocieri despre Ucraina fără Ucraina. Nu pot exista negocieri care afectează securitatea europeană fără ca Europa să se implice”, spun ei în documentul de concluzii aflat în discuție și care se poate schimba încă. Și adaugă: „Securitatea Ucrainei, a Europei și a lumii sunt împletite”.