Uniunea Europeană se confruntă cu divergențe crescânde în ceea ce privește politica față de Israel. Mai multe țări din UE, inclusiv Franța, Spania și Belgia, solicită acțiuni mai ferme în lumina conflictului continuu din Gaza și a încălcărilor drepturilor omului. Cu toate acestea, Germania, adoptând o poziție diferită, pledează pentru menținerea acordului de asociere existent cu Israelul.

Divergențele au devenit evidente în urma deciziei UE de a revizui acordul de asociere cu Israelul pentru a evalua conformitatea guvernului israelian cu standardele în domeniul drepturilor omului. Acest proces ar fi trebuit să înceapă în curând. Cu toate acestea, pe fondul dezastrului umanitar din Gaza și al recentului incident cu forțele israeliene care au deschis focul asupra diplomaților europeni pe Cisiordania, mai multe țări din UE solicită măsuri mai dure.

În special, Franța, Spania și Belgia, precum și Marea Britanie (în afara UE) solicită o poziție mai fermă. Germania, pe de altă parte, se opune oricăror schimbări în relațiile cu Israelul, temându-se de acuzații de antisemitism.

În noiembrie 2024, fostul șef al diplomației europene, Josep Borrell, a prezentat un raport în care a subliniat răspunsul inadecvat al Israelului la preocupările UE cu privire la posibilele încălcări ale dreptului internațional umanitar în Gaza. Borrell a subliniat că acțiunile Israelului ca răspuns la atacul Hamas din 7 octombrie 2023 necesită revizuirea acordului de asociere, care reglementează relațiile dintre Israel și UE din 2000 și este unul dintre puținele pârghii de presiune ale Bruxelles-ului asupra guvernului israelian.

Inițiativa pentru măsuri mai decisive nu a primit sprijin din partea unor țări precum Austria și Germania, care se temeau de acuzații de antisemitism. Cu toate acestea, după șase luni, situația s-a schimbat. Estonia, la inițiativa căreia au acționat majoritatea statelor membre, solicită măsuri mai dure. Chiar și aliații Israelului, cum ar fi Austria și Polonia, își exprimă îngrijorarea.

„Când Spania și Irlanda au solicitat revizuirea Acordului de asociere [într-o scrisoare adresată președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în februarie 2024, pe care Germania a ignorat-o], au murit 28.000 de oameni. Acum sunt peste 50.000. A fost nevoie de această creștere pentru ca unii să spună că nu mai pot închide ochii”, a declarat Josep Borrell. El a menționat, de asemenea, că va fi dificil pentru Bruxelles să evite un răspuns, având în vedere rapoartele interne existente și condamnarea generală a acțiunilor Israelului.

Austria, împărtășind îngrijorarea, subliniază importanța respectării dreptului internațional și protejării populației civile. Polonia și-a schimbat, de asemenea, poziția. Cu toate acestea, Germania rămâne deoparte, considerând că este necesar să se mențină canalele de comunicare cu Israelul pentru a discuta dezacordurile.

Unele țări, inclusiv Franța, iau în considerare posibilitatea de a impune sancțiuni împotriva persoanelor responsabile de încălcarea dreptului internațional umanitar. Marea Britanie a suspendat deja negocierile privind un acord comercial cu Israel. Cu toate acestea, decizia Bruxelles-ului cu privire la această problemă rămâne incertă.

În timp ce un grup de țări din UE insistă asupra unor măsuri mai decisive, Germania continuă să reziste, subliniind importanța dialogului cu Israelul. Ministrul de externe al Spaniei, José Manuel Albares, a cerut UE să „depășească cuvintele și să ia măsuri, care ar putea include suspendarea acordului sau sancțiuni”. Belgia a solicitat, de asemenea, extinderea sancțiunilor.

În Parlamentul European, au fost lansate apeluri pentru măsuri mai dure, inclusiv suspendarea acordului de asociere, embargou asupra armelor și sancțiuni împotriva înalților oficiali din guvernul israelian. Cu toate acestea, decizia finală rămâne a Bruxelles-ului.