Guvernul Ungariei a anun&ț;at joi ie&ș;irea sa din Curtea Penal&ă; Interna&ț;ional&ă; (CPI), la câteva ore dup&ă; primirea premierului israelian, Benjamín Netanyahu, în pofida mandatului de arestare emis de institu&ț;ie pe numele s&ă;u pentru presupuse crime de r&ă;zboi &ș;i contra umanit&ă;&ț;ii în Gaza, mandat care obliga la re&ț;inerea sa.

Gergely Gulyas, &ș;eful de cabinet al premierului Ungariei, Viktor Orbán, a anun&ț;at decizia agen&ț;iei de pres&ă; de stat MTI. Ungaria ar fi prima &ț;ar&ă; din UE care p&ă;r&ă;se&ș;te CPI, din care toate statele membre fac parte. Ungaria este, de asemenea, primul stat european &ș;i membru al Cur&ț;ii care îl invit&ă; pe Netanyahu de când procuratura cur&ț;ii a ordonat arestarea sa în noiembrie anul trecut. Tehnic, acesta ar fi trebuit s&ă; fie re&ț;inut la sosire, dar Orbán a clarificat deja, invitându-l, c&ă; acest lucru nu se va întâmpla &ș;i c&ă; consider&ă; mandatul de arestare «obraznic, cinic &ș;i complet inacceptabil». Cei doi se vor întâlni &ș;i vor ap&ă;rea în fa&ț;a presei pe parcursul zilei.

Ministrul Ap&ă;r&ă;rii din Ungaria, Kristóf Szalay-Bobrovniczky, i-a primit în zori pe Netanyahu &ș;i pe so&ț;ia sa, Sara, la aeroport &ș;i a anun&ț;at acest lucru pe re&ț;elele sociale cu un mesaj &ș;i imagini de la primirea g&ă;rzii de onoare militare: «Îl primim pe premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, la Budapesta». Locuri emblematice ale ora&ș;ului, precum Podul cu Lan&ț;uri, sunt împodobite cu steagurile ambelor &ț;&ă;ri.

Presa evreiasc&ă; din Ungaria semnaleaz&ă; c&ă; premierul israelian se va întâlni &ș;i cu pre&ș;edintele Tamás Sulyok. Vizita va dura patru zile, într-o dinamic&ă; criticat&ă; de opozi&ț;ia din Israel, conform c&ă;reia so&ț;ii Netanyahu prelungesc c&ă;l&ă;toriile oficiale în str&ă;in&ă;tate pentru a include &ș;i ziua de sabat.

Ungaria este doar a doua &ț;ar&ă; (&ș;i singura membr&ă; a UE) în care Netanyahu c&ă;l&ă;tore&ș;te de la emiterea ordinului cur&ț;ii, îndreptat &ș;i împotriva lui Yoav Gallant, ministrul s&ă;u al Ap&ă;r&ă;rii timp de peste un an în timpul invaziei din Gaza. Prima a fost Statele Unite, în februarie. Netanyahu a zburat la invita&ț;ia lui Donald Trump (de&ș;i predecesorul s&ă;u, Joe Biden, calificase deja mandatele de arestare drept «scandaloase»), dar este un caz diferit de cel al Ungariei. Nu doar prin dimensiunea alian&ț;ei reciproce inedite, ci &ș;i în domeniul legal. Spre deosebire de Budapesta, Washingtonul nu este obligat s&ă; respecte decizia cur&ț;ii, nefiind unul dintre cele 124 de &ț;&ă;ri semnatare ale Statutului de la Roma care a stat la baza înfiin&ț;&ă;rii acesteia.

ONG-urile pentru drepturile omului precum Amnesty International (AI) &ș;i Human Rights Watch au cerut f&ă;r&ă; succes Ungariei s&ă;-l aresteze pe Netanyahu la sosirea sa. «Este un presupus criminal de r&ă;zboi acuzat de folosirea foametei ca arm&ă; de r&ă;zboi, de atacarea inten&ț;ionat&ă; a civililor &ș;i de crimele împotriva umanit&ă;&ț;ii constând în omor, persecu&ț;ie &ș;i alte acte inumane», amintea directoarea de Cercetare, Advocacy &ș;i Politic&ă; Global&ă; a AI, Erika Guevara Rosas. «Orice c&ă;l&ă;torie pe care o efectueaz&ă; într-un stat membru al CPI care nu se încheie cu re&ț;inerea sa ar încuraja Israelul s&ă; comit&ă; noi crime împotriva popula&ț;iei palestiniene».

Ambasada la Ierusalim

Ungaria are la Ierusalim din 2019 un birou comercial, dar s-a men&ț;inut în cadrul consensului UE de a nu-&ș;i muta Ambasada de la Tel Aviv. Este unul dintre subiectele care probabil vor fi abordate &ș;i care, dac&ă; s-ar anun&ț;a, ar reprezenta o victorie politic&ă; pentru Netanyahu, tocmai într-un moment în care Israelul a reluat invazia Gazei dup&ă; ce a înc&ă;lcat unilateral încetarea focului cu Hamas, iar Curtea Interna&ț;ional&ă; de Justi&ț;ie de la Haga investigheaz&ă; dac&ă; Israelul comite acolo un genocid.

Nicio &ț;ar&ă; comunitar&ă; (&ș;i aproape nicio &ț;ar&ă; din lume) nu are Ambasada la Ierusalim, ci la Tel Aviv (care nu este capitala Israelului) sau în localit&ă;&ț;i apropiate. Trump a mutat-o în primul s&ă;u mandat &ș;i a recunoscut ora&ș;ul drept capital&ă; a Israelului. De atunci, doar Guatemala, Honduras, Kosovo &ș;i Papua Noua Guinee i-au urmat exemplul. Alte &ț;&ă;ri, precum Paraguay sau Australia, au f&ă;cut acest pas, dar ulterior au revenit asupra deciziei.

Mutarea Ambasadei la Ierusalim este considerat&ă; o luare de pozi&ț;ie asupra statutului ora&ș;ului, care — conform consensului &ș;i dreptului interna&ț;ional — ar trebui decis de ambele p&ă;r&ț;i în eventuale negocieri de pace. Palestinienii aspir&ă; s&ă; transforme partea sa estic&ă; — pe care Israelul a ocupat-o în R&ă;zboiul de &Ș;ase Zile din 1967 &ș;i a anexat-o ulterior — în capitala viitorului lor stat.