În câteva cuvinte
Președintele chinez Xi Jinping a sosit la Moscova pentru o vizită oficială și discuții cu președintele Vladimir Putin. Călătoria subliniază soliditatea parteneriatului strategic chino-rus, consolidat prin creșterea schimburilor economice, pe fondul tensiunilor geopolitice și al conflictului din Ucraina.
Președintele Chinei, Xi Jinping, a sosit miercuri la Moscova pentru a sublinia, încă o dată, strânsa relație personală și politică pe care o întreține cu omologul său rus, Vladimir Putin. Vizita de stat a liderului chinez coincide cu cea mai importantă celebrare istorică pentru Rusia: evenimentele dedicate aniversării a 80 de ani de la victoria sovietică asupra Germaniei Naziste în Al Doilea Război Mondial. Călătoria servește la demonstrarea solidității unei relații pe care ambii lideri au definit-o drept un "parteneriat fără limite".
Dincolo de simbolismul istoric, vizita urmărește consolidarea unei alianțe strategice forjate pe baza unor interese comune, "într-un context internațional marcat de noi circumstanțe", a anunțat Ministerul Afacerilor Externe al Chinei.
Pe durata șederii sale în capitala rusă, care se va prelungi până sâmbătă, Xi Jinping va avea "comunicări strategice" cu Putin pe tema legăturilor chino-ruse și "asupra unei serii de probleme internaționale și regionale importante", a transmis Ministerul chinez. Kremlinul, la rândul său, a adăugat că ambii lideri vor aborda "dezvoltarea viitoare a parteneriatului lor cuprinzător și strategic" și că vor fi semnate mai multe documente bilaterale. Cei doi lideri s-au întâlnit de 45 de ori în ultimul deceniu; vizita din această săptămână va fi a șasea ocazie de la invazia rusă la scară largă în Ucraina, în februarie 2022.
China a devenit un pilon economic major pentru Rusia de la începutul ofensivei militare a lui Putin. În 2023, valoarea comerțului bilateral a atins un record de 244,8 miliarde de dolari (aproximativ 215,5 miliarde de euro), cu 1,9% mai mult decât în anul precedent. Și deși Beijingul a evitat să se alinieze explicit cu Moscova în ceea ce guvernul chinez continuă să numească "conflict" și niciodată "război", Bruxelles-ul și Washington-ul îl acuză că este un sprijin cheie pentru Kremlin prin furnizarea de material cu dublă utilizare – civilă și militară – care, susțin aceștia, contribuie la menținerea activă a industriei de apărare rusești. NATO a calificat, de asemenea, China drept un "facilitator decisiv" al conflictului, o etichetă pe care autoritățile asiatice au numit-o "iresponsabilă". Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat luna trecută, pentru prima dată, că China nu s-a pronunțat încă în legătură cu conflictul.
Vizita președintelui chinez are loc, de asemenea, în timp ce confruntarea ruso-ucraineană rămâne fără perspective de soluționare pe termen scurt. Pentru Moscova, sprijinul vizibil al lui Xi reprezintă o contrapondere valoroasă la izolarea occidentală și un semnal că nu este singură în fața sancțiunilor și a presiunii diplomatice. Pentru Beijing, călătoria proiectează disponibilitatea sa de a consolida alianțele în mijlocul escaladării tarifelor americane, care au penalizat importurile de bunuri chinezești. Ministerul Afacerilor Externe al Chinei subliniază, în comunicatul său, că China și Rusia își vor întări coordonarea pe platformele multilaterale și "vor mobiliza sudul global" în apărarea unei lumi multipolare și a unei "globalizări economice mai incluzive".
În ciuda acestei narațiuni de apropiere, relația bilaterală nu este lipsită de fricțiuni. Moscova și Beijing, dar în ordinea multipolară pe care o promovează liderii lor, interesele lor nu converg întotdeauna. Punctul cel mai fierbinte se află în prezent în Asia de Sud, unde Rusia și China sprijină tabere adverse după o creștere a tensiunii între India și Pakistan. În aprilie, un grup terorist sprijinit de Islamabad a ucis 26 de persoane în regiunea disputată Cașmir, un atentat care a reaprins un conflict latent. Armata indiană a efectuat bombardamente împotriva mai multor poziții pe care le-a definit drept "teroriste" pe teritoriul pakistanez și în partea acelei regiuni administrată de Islamabad.
China cultivă o alianță strategică cu Pakistanul, principalul său partener în regiune și axă cheie a coridorului economic comun, care conectează vestul gigantului asiatic cu Marea Arabiei. În același timp, menține o dispută frontalieră cu India în Himalaya, unde au avut loc mai multe confruntări mortale în ultimii ani. La rândul său, Rusia și-a intensificat cooperarea militară cu India, cu care împărtășește, de asemenea, o prietenie care datează din timpurile sovietice. New Delhi a fost, de asemenea, un aliat cheie al Kremlinului, în ciuda "jocului său dublu" cu Occidentul, deoarece a permis Moscovei să evite sancțiunile asupra hidrocarburilor sale și importul de tehnologie, acționând ca furnizor.
Cu toate acestea, în capitala chineză, vizita lui Xi este interpretată ca o modalitate de a proiecta stabilitate în vremuri de incertitudine. care mizează pe ceea ce Beijingul numește "presiune economică unilaterală" și "intimidare", președintele chinez încearcă să se prezinte ca un lider global capabil să ofere o alternativă. Această imagine va fi consolidată prin prezența sa la parada care va avea loc pe 9 mai în Piața Roșie cu ocazia Zilei Victoriei, cea mai simbolică dată pentru gazda și aliatul său, unde va fi înconjurat de alți lideri din sudul global.
Dar tocmai prezența liderilor de rang înalt la Moscova va reprezenta o preocupare suplimentară pentru Putin în ziua sa cea mare, când se împlinesc opt decenii de la sfârșitul Marelui Război Patriotic, frontul rusesc al celui de-Al Doilea Război Mondial. Zelenski a respins armistițiul de trei zile anunțat unilateral de președintele rus pentru a celebra evenimentul. Pentru Kiev, o încetare a focului ar trebui să fie necondiționată și să dureze cel puțin 30 de zile.
Frica de un atac ucrainean în timpul paradei planează asupra capitalei ruse. Dronele ucrainene au fost din nou îndreptate miercuri împotriva aerodromului militar din regiunea Moscovei, unde sunt dislocate avioanele care vor participa la paradă. Cu o zi înainte, aeroporturile civile din provincie au fost închise timp de patru ore în zorii zilei de marți, din cauza unui alt val de drone care nu a provocat victime sau distrugeri grave. Cu toate acestea, în Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, se speră că dezavantajele vor cântări mai mult pentru Ucraina în cazul unui sabotaj. Deputata Svetlana Zhurova a declarat: "Cred că Kievul se teme că, dacă va fi un atac în timpul paradei, Beijingul va răspunde într-un mod categoric. China are o mare putere militară și răspunsul ar putea fi extrem de dur".
Deși propunerile sale de pace au avut un ecou redus în capitalele europene, China ar putea juca un rol cheie în viitoarele negocieri. Republica Populară a evitat să depășească anumite linii roșii: nu a recunoscut anexarea rusă a Crimeei și a altor teritorii ocupate și menține o poziție care îi permite să păstreze o anumită marjă de manevră diplomatică. Acest echilibru, spre deosebire de poziția administrației Trump – care a sugerat chiar că Ucraina ar trebui să cedeze teritoriu – îi permite Beijingului să se poziționeze ca un posibil mediator.
