Dezorientată, eratică, ezitantă și haotică

Intrarea lui Mickey Rourke (New York, 72 de ani) în casa «Celebrity Big Brother» britanic admite aceleași calificative ca ultimii săi ani – sau decenii? – de carieră. Actorul, care a devenit o icoană generațională cu titluri precum «9 săptămâni și jumătate» (1986) sau «Inimă de înger» (1987), a revenit în atenția presei internaționale săptămâna aceasta cu ocazia intrării sale în formatul de reality show pe care îl emite postul ITV în versiunea sa cu celebrități. Încă o lopată de pământ peste prăbușirea unei cariere care, în ciuda licărilor de renaștere, nu a reușit niciodată să-și recupereze strălucirea anilor '80 și pe care el, justificând decizia riscantă de a se alătura distribuției reality show-ului, asigură că «se duce pe apa sâmbetei». «Era asta sau un film independent cu adevărat prost, și m-am săturat să fac filme independente foarte proaste», a mărturisit el în tabloidul The Sun. Dintre toate deciziile proaste – foarte proaste – luate de Rourke în ultimul jumătate de secol, poate că aceasta este una dintre cele mai discutabile.

Aceste aceleași ziare senzaționaliste sunt cele care își alimentează deja platformele digitale cu comportamentul dezorientant în casa unei vedete amețite fizic și emoțional, o parodie a lui însuși cu predilecție pentru auto-sabotaj și supravegheată acum de camere 24 de ore. În doar cinci zile, a fost în centrul atenției pentru atingerile și privirile lascive pe care le-a aruncat prezentatoarei emisiunii, AJ Odudu; pentru că s-a spălat pe dinți în chiuveta din bucătărie; sau pentru aspectul nerecunoscut al unui chip supus unei multitudini de operații din cauza loviturilor primite în ring – a debutat ca boxer la vârsta de 12 ani. Potrivit presei britanice, Rourke este cel mai bine plătit din această ediție, cu un cec de aproape 600.000 de euro, o cifră pe care producătorii o consideră ideală deoarece este «un glonț pierdut, imprevizibil și care poate atrage mulți spectatori dacă cedează sub presiune». Aveau dreptate: organizația a fost deja nevoită să-i atragă atenția după ce a folosit expresii homofobe împotriva uneia dintre colegele sale, cântăreața JoJo Siwa, în vârstă de 21 de ani, într-o controversă care a fost preluată chiar și de mass-media prestigioasă de la Hollywood, precum Variety. Și a încercat, de asemenea, să încalce regulile refuzând să nominalizeze (până la urmă, l-a indicat pe politicianul conservator sir Michael Fabricant). În prima săptămână, el este unul dintre cei trei candidați la părăsirea casei. Reabilitarea sa mediatică este o himeră.

Luând în considerare traiectoria sa, această prăbușire era mai mult decât probabilă. El însuși admite că viața sa nu este decât o acumulare de greșeli consecutive și că reputația sa la Hollywood a făcut ca regizorii pe care îi admiră cel mai mult «să-i fie frică». «Nu am pe cine să dau vina pentru scufundarea corabiei mele decât pe mine însumi», a reflectat el în interviul menționat cu The Sun. Are dreptate: «Pulp Fiction», «Rain Man», «Tăcerea mieilor» sau «Incoruptibilii» sunt doar câteva dintre filmele pe care le-a refuzat. Rourke s-a arătat, de asemenea, afectat de moartea recentă a colegului său Val Kilmer și dispus să caute o bună calitate a vieții în «ultimul sfert» al existenței sale. «Nu mai sunt cine eram. Nu mai sunt tipul care iese opt zile pe săptămână [sic] adunând supermodele. Uită-te cum s-a reinventat Mick Jagger. Se mișcă ca un adolescent pentru că se antrenează în fiecare zi și are grijă de el însuși. Este modelul meu de conduită (…) Mă gândesc tot timpul la propria mea mortalitate, deoarece psihiatrul meu îmi spune: ‘Dacă nu ai fi mers la terapie, nu ai fi stat aici’. Și știu, aș fi fost deja mort».

Mickey Rourke și Kim Basinger în «9 săptămâni și jumătate», în 1986. Nu este prima vedetă în declin de la Mecca filmului care decide să-și vândă imaginea deja caricaturizată acestui tip de formate și să devină obiectul meme-urilor, al glumelor și al comentariilor morbide pe rețelele sociale. David Hasselhoff, Kirstie Alley sau Carmen Electra au încercat fără succes ca viața în direct să reprezinte o relansare pentru carierele lor respective sau o reînnoire a statutului lor de icoane pop. Cert este că newyorkezul are puține de pierdut. Filmografia sa adună de mai bine de un deceniu titluri a căror singură intenție este de a anima orele de după-amiază, iar zilele în care renașterea sa părea posibilă, obținând o nominalizare la Oscar pentru «Luptătorul» (2008) și sprijinul publicului și al criticilor cu «Sin City» (2005), au rămas deja cu mult în urmă.

Fără o parteneră cunoscută din 2018 și fără descendenți, de cealaltă parte a casei «Big Brother» îl așteaptă doar numeroasa sa haită de câini, cărora obișnuiește să le dedice cea mai mare parte a postărilor sale pe Instagram. Actorul a ajuns să declare că se înțelege mai bine cu aceste animale decât cu oamenii și că, la propriu, i-au salvat viața. «Treceam printr-un moment foarte greu, mă răneam, așa că într-o zi am luat un pistol. În timp ce decideam în ce parte a capului să-l pun, câinele meu Beau Jack s-a uitat la mine cu ochii de ‘cine va avea grijă de mine?’. Eram gata să plec, dar m-a făcut să las pistolul».

Comparat în trecut cu James Dean și Marlon Brando, interpretarea a fost în primul rând o modalitate de a scăpa de o copilărie marcată de abandonul tatălui său când era doar un copil și de abuzurile suferite din partea noului soț al mamei sale, un polițist din Miami. Un capitol traumatic pe care și l-a amintit și în «Big Brother», asigurând că l-a făcut să sufere de insomnie toată viața. După ce a fost obligat să renunțe la box din cauza a numeroase contuzii – avea să încerce din nou fiind deja un personaj cunoscut –, i-a împrumutat 400 de dolari de la sora sa și a plecat la New York pentru a încerca norocul ca actor. A triumfat repede și bine, dar a cultivat o reputație de interpret la fel de genial și seducător, pe cât de torturat și indomabil. «Este un coșmar să lucrezi cu el», a susținut cineastul Alan Parker, al cărui nemulțumire se adaugă la cea a foștilor colegi precum Robert De Niro sau Kim Basinger. Dramaturgul și cineastul Juan Cavestany l-a calificat pe Rourke într-un articol publicat în 1994 în Джерело новини drept «cel mai disprețuitor tip din anii nouăzeci». Deși a fost căsătorit mai întâi cu actrița Debra Feuer, căderea sa în dizgrație a fost paralelă cu cea a căsătoriei sale de șase ani cu modelul Carré Otis, pe care a cunoscut-o la filmările filmului «Orhidee sălbatică».

Până la divorțul lor în 1998, Otis narează un adevărat calvar de abuzuri fizice și emoționale din partea lui Rourke. Pe lângă îmbrânceli și palme continue, faptul că gelozia sa nefondată a obligat-o să refuze locuri de muncă sau că a fost infidel cu alte femei – «fetele care veneau acasă îmi furau hainele din dulap» –, ea povestește în biografia sa, «Beauty, Disrupted» (frumusețe, întreruptă), că modul lui de a-i cere să treacă pe la altar a fost acela de a-i oferi un inel într-o mână în timp ce, cu cealaltă, ținea o sabie cu care jura că se va sinucide dacă aceasta nu accepta. «Conform standardelor tuturor, aveam tot ce mi-aș putea dori: o casă mare și frumoasă și o relație cu un actor celebru. Dar aici puteai să te oprești din numărat, asta era tot ce exista», scrie californianca, care a sfârșit prin a retrage acuzațiile împotriva lui.

Actorul Mickey Rourke vorbind cu soția sa de atunci, modelul Carre Otis, într-un club de noapte din New York în 1994. New York Daily News Archive (NY Daily News via Getty Images) Actorul s-a afundat în ruină. «Am pierdut totul: soția mea, casa mea, prietenii mei, numele meu în industrie. Nimeni nu știa cât de ruinat eram. Un prieten îmi dădea câteva sute de dolari în fiecare lună pentru a-mi cumpăra ceva de mâncare», a confirmat el în 2008 în The Guardian. Ecourile Globului de Aur și Bafta obținute cu «Luptătorul» au făcut ca numele său să fie din nou o opțiune în dosarele directorilor de casting de pe dealurile din Los Angeles, iar intervențiile sale în filme comerciale precum «Iron Man 2» și «Eroi de sacrificiu», pe lângă mai multe reclame în Europa, i-au ușurat finanțele maltratate. În ciuda faptului că averea sa este estimată la aproximativ cinci milioane de euro, intrarea sa în «Big Brother» sugerează că contul său bancar a revenit, după 15 ani, să prezinte o sănătate la fel de precară ca și cariera sa cinematografică.