„Am inventat o nouă formă de artă”. O afirmație la fel de percutantă a fost făcută de artistul digital Refik Anadol la deschiderea unui eveniment recent. Deși a sunat exagerat, în centrul acestei afirmații stau întrebări pe care lumea artei și le pune de ceva vreme: ce rol vor avea muzeele într-o lume intersectată de IA, realitate virtuală și alte tehnologii emergente? Unde rămâne figura artistului? Aceste întrebări au fost axa centrală a două evenimente recente care au reunit cele mai importante personalități din sector: Summit-ul Next In, care a adus împreună experți în artă, tehnologie și management cultural la Madrid, și Summit-ul Cultural Abu Dhabi, care a făcut același lucru în emiratul arab. Două forumuri unde protagoniștii importanți ai artei mondiale au explorat modul în care aceste instrumente transformă felul în care conservăm, interpretăm și experimentăm arta.

Unul dintre cele mai interesante dialoguri de la Next In Madrid a reunit directorii a două dintre cele mai importante centre din lume, Glenn D. Lowry de la MoMA din New York și Miguel Falomir de la Prado, care au subliniat că viitorul muzeelor implică interacțiunea cu marea majoritate a oamenilor care nu le pot vizita fizic. „Interesul meu pentru IA stă în noile forme de a experimenta lumea din jurul nostru, muzeele, obiectele…”, a remarcat Lowry. „MoMA are trei milioane de vizitatori și 40 de milioane care urmăresc și interacționează pe rețelele sociale. Vorbim cu oameni din generații foarte diferite, de care trebuie să ne apropiem”, a adăugat el. Falomir a subliniat că „suntem aproape de un punct critic de vizitatori [fizici], putem crește puțin, dar nu mult”, deci „orice posibilitate de creștere este digitală”. Lowry a adăugat că „de aceea IA este bună pentru a crea relații mai bune și mai profunde cu publicul”, considerând că „relația dintre real și digital nu se ciocnește, tehnologia ne va face să coincidem cele două lumi”.

„Nu există o lege a lui Moise care să spună că muzeele trebuie să rămână așa cum sunt astăzi”, a afirmat Lowry. Muzeul Prado a lansat recent o nouă modalitate de relaționare cu adepții săi, un joc online dezvoltat în colaborare cu startup-ul spaniol Sherpa.ai, care exemplifică această idee, punând întrebări interactive despre opere de artă.

Mariët Westermann, director și CEO al Guggenheim din New York, a punctat importanța muzeelor hibride și necesitatea „hibridizării generaționale: folosind rețele și platforme, atrăgând tinerii prin participarea lor”. José Luis Vicente de la DHUB Barcelona a arătat cum datele masive sunt un instrument de lucru și a subliniat nevoia includerii în personalul muzeelor a unor oameni capabili să se ocupe de prezervarea digitală.

Ana Brzezinska, curatoare independentă de artă imersivă, a reamintit că arta digitală s-a născut înainte de internet și a influențat lumea tehnologică de azi. Ea a pledat pentru acordarea de spațiu artei în realitate virtuală în instituții, considerând că publicul dorește să fie parte din experiență. Experți din lumea divertismentului, precum Ubisoft (jocuri video) și Punchdrunk (teatru imersiv), și-au împărtășit expertiza în folosirea tehnologiei pentru a captiva audiența.

Reprezentanți ai Disney și Area 15 (Las Vegas) au convenit că inteligența artificială a fost un punct de cotitură pentru crearea de conținut și este inevitabilă. Totuși, au subliniat și importanța spațiului fizic și a conexiunii emoționale pe care muzeele o au cu comunitatea. Carlos Carrión de la muzeul Real Madrid a menționat că tehnologiile apropie experiența, oferind senzația de a fi cu adevărat prezent.

Un exemplu concret al fuziunii dintre fizic și digital a fost o instalație VR numită ART MASTERS la Madrid, unde vizitatorii au putut explora opere ale muzeului Prado folosind ochelari de realitate virtuală. Astfel de inițiative demonstrează că muzeele viitorului se îndreaptă către spații hibride, interactive și personalizate, unde tehnologia amplifică experiența umană.

La Summit-ul Cultural din Abu Dhabi, care a reunit peste 150 de creatori și manageri, s-au dezbătut intens aspectele etice și de reglementare ale folosirii inteligenței artificiale în artă. Miniștri ai culturii, inclusiv cel spaniol, Ernest Urtasun, au ridicat problema protecției proprietății intelectuale. A existat un apel la reglementare pentru a asigura că modelele de antrenament ale IA recompensează creatorii ale căror opere sunt folosite.

La summit au participat și nume mari din lumea artei și muzicii, precum arhitectul Frank Gehry și legendarul muzician Herbie Hancock. Hancock a adoptat o abordare pragmatică: „Pur și simplu, dacă IA este mai inteligentă decât noi, haideți să o folosim”. Artiștii au recunoscut că, pe lângă rolul de creatori, vor trebui să devină și „curatori”, decidând singuri cum și în ce măsură să utilizeze IA în practica lor.

Un exemplu elocvent al noii ere este muzeul teamLab Phenomena din Abu Dhabi, un centru de artă digitală care găzduiește instalații imersive ale colectivului japonez teamLab. Succesul lor global, măsurat în milioane de vizitatori anual în alte locații, subliniază cererea pentru astfel de spații tehnologice și artistice. Un reprezentant teamLab, Takashi Kudo, a descris abordarea lor ca o „nouă formă de creare” în echipe multidisciplinare, unde tehnologia stimulează creativitatea. Chiar și sustenabilitatea a fost abordată, multe instalații digitale dovedindu-se surprinzător de eficiente energetic.

În concluzie, dezbaterile din Madrid și Abu Dhabi au evidențiat că inteligența artificială și noile tehnologii nu sunt doar o tendință, ci un factor major care transformă profund lumea artei și a muzeelor, deschizând noi oportunități pentru creație, interacțiune cu publicul și prezentarea patrimoniului cultural.